Impactul asupra cetățenilor
Datoria publică a României a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice publicate în februarie 2026. Potrivit Profit.ro, acest lucru se aliniază cu cele două limite de bază stabilite de Uniunea Europeană, incluzând și deficitul bugetar de 3% din PIB. „Depășirea acestei limite era o chestiune de timp, având în vedere deficitele bugetare ridicate operate de guvernele anterioare”, a declarat un expert financiar, subliniind că această situație a fost evitată la limită în luna august 2025.
Datele oficiale arată că datoria publică a României a ajuns la aproximativ 1.150 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecare român este îndatorat cu circa 59.000 de lei, o sumă considerabilă în contextul veniturilor medii din țară. Conform Institutului Național de Statistică (INS), PIB-ul României pentru anul 2025 a fost de 1.926 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că datoria publică reprezintă 59,7% din PIB.
Expertul economic Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat guvernul condus de Bolojan, susținând că „factura incompetenței guvernului” se traduce în aproximativ 3.000 de lei lunar pentru fiecare român, doar pentru dobânzile aferente împrumuturilor. „Datoria publică a României a crescut fără o strategie coerentă, iar acest lucru va afecta generațiile viitoare”, a adăugat acesta.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică a crescut cu 5% doar în ultimele trei luni, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acesteia. În context european, România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale dobânzii pentru datoria publică, cu aproximativ 7% pe an, ceea ce, potrivit lui Peiu, reflectă lipsa de credibilitate a actualului executiv.
Această situație îngrijorătoare a fost și subiectul unei analize realizate de Banca Națională a României (BNR), care a subliniat că o datorie publică crescută poate duce la creșterea costurilor de împrumut și la o reducere a capacității guvernului de a investi în infrastructură și servicii publice. De asemenea, BNR a avertizat că o datorie publică ridicată poate afecta stabilitatea economică a țării.
Pe de altă parte, unii economiști susțin că datoria publică poate fi gestionată eficient dacă este direcționată către investiții productive. „Dacă împrumuturile sunt utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii, atunci impactul asupra economiei poate fi pozitiv”, a declarat un analist financiar.
Critica la adresa guvernului Bolojan nu este fără răsunet, iar opoziția a cerut transparență în ceea ce privește gestionarea datoriilor și a bugetului. „Este esențial ca cetățenii să fie informați cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii lor și ce măsuri sunt luate pentru a controla datoria publică”, a afirmat un reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD).
În concluzie, depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice este un semnal de alarmă pentru România. Este imperativ ca guvernul să elaboreze o strategie coerentă pentru a gestiona această situație și a asigura transparența necesară în fața cetățenilor.
Fiecare român ar trebui să fie conștient de impactul datoriilor asupra viitorului economic al țării și să ceară măsuri responsabile din partea autorităților.