Decizie a ÎCCJ pe 17 februarie
Instanța supremă a admis marți, 17 februarie 2026, recursul în casație formulat de Dan Șova și a decis încetarea procesului penal împotriva fostului senator PSD, pe motiv că faptele s-au prescris. Astfel, condamnarea cu suspendare primită în martie 2023 în dosarul „CET Govora” a fost anulată, iar formele de executare emise împotriva sa au fost anulate. „Admite recursul în casație declarat de inculpatul Șova Dan-Coman împotriva deciziei penale nr. 90/A din data de 01 martie 2023 pronunțate de ÎCCJ, în dosarul nr. 3070/1/2021. Casează, în parte, decizia penală recurată, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a inculpatului Șova Dan-Coman pentru infracțiunea de trafic de influență”, se arată în soluția pronunțată de ICCJ.
Dosarul „CET Govora” urmărește faptele lui Dan Șova din perioada 2011–2014, când acesta a pretins și primit sume de bani pentru traficarea influenței sale pe lângă Mihai Bălan, directorul general al CET Govora la acea vreme. Potrivit DNA, „în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la un denunțător în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.”
Anchetatorii arată că Mihai Bălan a produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane lei în dauna CET Govora, iar firma de avocatură implicată a obținut foloase necuvenite în același cuantum. În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar facturi către CET Govora, iar Dan Șova a încasat de la societate suma totală de 60.000 de euro. În cea de-a doua perioadă contractuală, el a primit un comision total de 40.000 de euro. DNA precizează că „cea mai mare parte a banilor primiți de Șova au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în București.”
Prin încetarea procesului penal, condamnarea cu suspendare a lui Dan Șova nu mai produce efecte, însă rămâne în vigoare decizia privind confiscarea sumei de 100.000 de euro de la fostul senator. Instanţa supremă a decis marți încetarea procesului penal împotriva lui, pe motiv că faptele s-au prescris. „Admite recursul în casație declarat de inculpatul Șova Dan-Coman împotriva deciziei penale nr. 90/A din data de 01 martie 2023 pronunțate de ÎCCJ, în dosarul nr. 3070/1/2021. Casează, în parte, decizia penală recurată, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a inculpatului Șova Dan-Coman pentru infracțiunea de trafic de influență”, se arată în soluția pronunțată de ICCJ, potrivit Agerpres.
În iunie 2018, Dan Șova a fost condamnat la trei ani închisoare cu executare, însă el a fost eliberat din penitenciar după șase luni, pedeapsa fiindu-i anulată atunci în baza unei decizii a Curții Constituționale, care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanța supremă. Ulterior, la rejudecare, el a primit o pedeapsă de patru ani închisoare cu executare la Curtea de Apel București (noiembrie 2021), pentru ca la judecarea apelului Șova să fie condamnat, în martie 2023, de Instanța supremă la trei ani cu suspendare.
Instanța a decis marți că, din cauza prescripției, procesul penal nu poate continua, ceea ce scoate în evidență complexitatea și lungimea proceselor legale în cazul unor acuzații de corupție. Această decizie a fost primită cu reacții variate din partea opiniei publice și a experților în drept. Unii consideră că prescripția este un principiu fundamental al justiției, în timp ce alții subliniază impactul negativ al corupției asupra instituțiilor publice și necesitatea de a găsi soluții pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Astfel, decizia ÎCCJ în cazul lui Dan Șova ridică întrebări importante despre eficiența sistemului judiciar și despre măsurile necesare pentru a combate corupția în România.
Se așteaptă ca autoritățile să analizeze această situație și să propună eventuale reforme legislative care să răspundă acestor provocări și să asigure o mai bună protecție a intereselor publice, precum și a integrității instituțiilor statului.