Control judiciar și recesiune
Călin Georgescu a mers marți, 17 februarie 2026, la secția de poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar. Instanța urmează să decidă în zilele următoare dacă această măsură va fi menținută sau ridicată. Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost aclamat de susținători care cereau libertatea, dar a refuzat să facă declarații la acel moment. Potrivit surselor, el este acuzat de promovarea ideiilor extremiste, incluzând cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanității.
La ora 11:30, Călin Georgescu a susținut un discurs în fața secției de Poliție Buftea, unde a vorbit despre recesiunea tehnică cu care se confruntă România. „Astăzi aș dori să mă adresez și am un mesaj pentru poporul român, un mesaj adresat statului român în toate formele lui: instituțiilor, armatei, celor care veghează, celor care decid, celor care slujesc”, a declarat Georgescu. Mesajul său a fost unul de responsabilitate națională, subliniind că România nu este doar un teritoriu, ci o responsabilitate vie pe care fiecare cetățean o poartă.
Georgescu a continuat prin a critica modelul economic neoliberal globalist aplicat în România, afirmând că acesta a dus la „datorii, dependență și sărăcie”. El a apreciat că țara se află într-o stare de recesiune, pe care a caracterizat-o ca fiind rezultatul unei iresponsabilități administrative. „Casa arde și vi se spune că nu este nimic grav, că este doar un incendiu tehnic”, a spus el, referindu-se la promisiunile de dezvoltare care nu s-au materializat.
Update-uri din dimineața aceleași zile au arătat că susținătorii lui Georgescu au cerut desecretizarea ședinței CSAT, afirmând că „poporul are nevoie de adevăr”. Zeci de persoane s-au strâns în fața Poliției Buftea în așteptarea lui Georgescu, care a ajuns mai devreme și a fost întâmpinat cu aplauze.
Magistrații Tribunalului București au decis amânarea hotărârii privind menținerea sau ridicarea controlului judiciar în cazul lui Georgescu, motivându-se prin „imposibilitatea obiectivă a unuia dintre membri de a participa la deliberări”. Avocații au semnalat că lipsa probelor ar putea duce la încetarea măsurii impuse în urmă cu un an.
Călin Georgescu a subliniat că soluția pentru România nu constă în austeritate, ci într-o „revoluție a prosperității” care ar trebui să fie aplicată prin economia reală și muncă productivă. „Numai așa se poate produce o revenire la normalitate”, a adăugat el. Georgescu a promis că se va lupta pentru valorile fundamentale ale națiunii, subliniind importanța întoarcerii la „Dumnezeu, patrie, familie și onoare”.
Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul politic al lui Georgescu și la impactul pe care discursul său îl va avea asupra opiniei publice. De asemenea, se așteaptă cu interes decizia instanței, care va influența în mod direct cazul său și posibila continuare a activităților politice.
Pe de altă parte, specialiștii în științe politice subliniază că astfel de declarații pot avea un impact semnificativ asupra percepției publicului despre criza economică curentă și despre responsabilitatea instituțiilor statului. Conform datelor INS, România a înregistrat o scădere a PIB-ului de 0,5% în trimestrul III din 2025, ceea ce a dus la discuții intense în societate despre măsurile economice necesare pentru redresare.
În concluzie, Călin Georgescu continuă să fie o figură controversată pe scena politică românească, iar mesajele sale pot influența opinia publică în contextul actual al crizei economice. Este de așteptat ca evenimentele din zilele următoare să aducă noi clarificări în privința statutului său juridic și a poziției sale politice în țară.
Următoarele decizii ale instanței vor fi esențiale pentru viitorul său politic și pentru modul în care va continua să comunice cu susținătorii săi.