Infiltrarea ONG-urilor și companiilor
Bulgaria, condamnată reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți, 17 februarie 2026, Bulgaria pentru o lege care autorizează serviciile sale de informații să infiltreze companii, ONG-uri și agenții guvernamentale în numele securității naționale, conform unei raportări a agenției de știri AFP, citată de Agerpres. Judecătorii de la Strasbourg au stabilit că reglementările care guvernează utilizarea ‘agenților sub acoperire’ nu includ protecțiile minime împotriva acțiunilor arbitrare și a abuzului de putere, așa cum cer normele stipulate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. "Această lege nu respectă standardele internaționale de protecție a vieții private", a declarat un expert în drepturile omului, Marilena Ionescu, de la Institutul Român pentru Drepturile Omului.
Legea în cauză, care a intrat în vigoare în 2008, permitea agenției naționale de contraspionaj să plaseze informatori în cadrul unor structuri, cu cooperarea directorului acesteia, în cazuri de „nevoie operațională dovedită”. Conform legislației, acest proces putea fi inițiat doar cu acordul conducerii organizației vizate. Însă, în 2018, legea a fost modificată, extinzându-se astfel posibilitățile de infiltrare, permițând serviciilor de informații să acționeze fără consimțământul directorilor structurilor, fără limită de timp și fără ca organizațiile afectate să fie anunțate. Această modificare a stârnit controverse și critici, atât în Bulgaria, cât și la nivel internațional.
CEDO a fost sesizată de un ONG de mediu, care a argumentat că existența acestei legi afectează grav dreptul la viață privată al organizațiilor ce ar putea fi infiltrate. "Simpla existență a regulamentului în cauză (…) poate fi considerată o încălcare a drepturilor la viață privată ale asociației reclamante, fără a fi necesar ca asociația să demonstreze că riscă să fie infiltrată de acești agenți", au scris judecătorii în decizia lor. Această concluzie subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte și transparente în privința activităților serviciilor de informații.
Criticii acestei legi consideră că prin astfel de măsuri, Bulgaria își subminează angajamentele internaționale privind respectarea drepturilor fundamentale. Potrivit organizației Amnesty International, „într-o societate democratică, astfel de măsuri de supraveghere ar trebui să fie strict reglementate pentru a proteja drepturile individuale”. De asemenea, experții atrag atenția asupra riscurilor de abuz de putere care pot apărea în urma unei astfel de legislații permisive.
În contextul Uniunii Europene, Bulgaria se află sub observația Comisiei Europene în ceea ce privește respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Conform raportului anual al Comisiei Europene din 2025, „Bulgaria continuă să se confrunte cu provocări în asigurarea respectării drepturilor omului, în special în ceea ce privește protecția intimității și a libertății de exprimare”. Această condamnare de către CEDO ar putea determina autoritățile bulgare să revizuiască legislația în vigoare și să implementeze reforme necesare pentru a se conforma standardelor internaționale.
În concluzie, decizia CEDO reprezintă un semnal puternic pentru Bulgaria în ceea ce privește nevoia de a respecta drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. Este esențial ca autoritățile să reevalueze legislația existentă și să implementeze măsuri care să asigure transparența și responsabilitatea în activitățile serviciilor de informații.
În absența unor reforme adecvate, riscurile de abuz și de încălcare a drepturilor omului vor continua să persiste, afectând încrederea publicului în instituțiile statului.