Bacterie veche de 5.000 de ani, descoperită în Peștera Scărișoara

Recent, o echipă de cercetători de la Institutul de Biologie București (IBB) a realizat o descoperire semnificativă în Peștera Scărișoara, unde au izolat o tulpină bacteriană veche de 5.000 de ani, denumită Psychrobacter SC65A.3. Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Microbiology și evidențiază rezistența acestei bacterii la zece antibiotice moderne din opt clase diferite. Cristina Purcarea, microbiolog la IBB, a declarat: „Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3, izolată din Peștera de Gheață de la Scărișoara, în ciuda originii sale străvechi, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și este purtătoare de peste 100 de gene legate de rezistență.”

Pentru a ajunge la această descoperire, cercetătorii au forat o carotă de gheață de 25 de metri în Sala Mare a peșterii, care este cunoscută pentru volumul său impresionant de aproximativ 100.000 de metri cubi și pentru vechimea estimată la 13.000 de ani. Analizele genetice au relevat că tulpina Psychrobacter SC65A.3 nu doar că rezistă la antibiotice, dar este și o sursă valoroasă de gene de rezistență, având un impact potențial asupra înțelegerii evoluției rezistenței antimicrobiene.

Potrivit cercetătorilor, rezistența la antibiotice este un fenomen natural care a existat cu mult înainte de introducerea antibioticelor moderne. „Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, recuperați din depozite de gheață din peșteri vechi de milenii, dezvăluie modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu”, afirmă Purcarea. Această descoperire subliniază complexitatea interacțiunilor dintre microorganisme și antibioticele utilizate în prezent.

De asemenea, bacteria are potențial biotehnologic, producând enzime și compuși care pot inhiba creșterea „superbacteriilor” rezistente la antibiotice. „Ele produc enzime și compuși antimicrobieni unici care ar putea inspira noi antibiotice, enzime industriale și alte inovații biotehnologice”, a explicat Purcarea. Această capacitate de a genera substanțe utile ar putea deschide noi perspective în lupta împotriva infecțiilor rezistente.

Totuși, cercetătorii avertizează că schimbările climatice și topirea ghețarilor ar putea elibera aceste microorganisme în mediu, ceea ce ar putea contribui la răspândirea genelor de rezistență la bacteriile moderne. „Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, aceste gene s-ar putea răspândi la bacteriile moderne, contribuind la provocarea globală a rezistenței la antibiotice”, a adăugat Purcarea.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, rezistența la antibiotice este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice, cu o infecție bacteriană din șase la nivel mondial fiind rezistentă la tratamentele standard. În Europa, datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) indică faptul că rezistența antimicrobiană provoacă peste 35.000 de decese anual, cu o tendință în creștere.

Pe fondul utilizării excesive a antibioticelor, studiile ca cel realizat în Peștera Scărișoara oferă atât motive de îngrijorare, cât și oportunități pentru inovații biotehnologice. Blocul de gheață din Peștera Scărișoara reprezintă o arhivă naturală valoroasă pentru studiul diversității microbiene, iar înțelegerea acestor microorganisme devine esențială în contextul schimbărilor climatice accelerate.

Descoperirea tulpinii Psychrobacter SC65A.3 ilustrează că lupta dintre bacterii și antibiotice este mult mai veche decât medicina modernă și subliniază că soluțiile viitorului ar putea fi găsite în gheața trecutului.