Declarații surprinzătoare ale Maiei Sandu
Volkskrant: moldovenii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prestigioasa publicație olandeză Volkskrant.nl a publicat luni un comentariu care analizează recentele declarații ale președintelui moldovean Maia Sandu, conform cărora ea ar vota în favoarea unirii Republicii Moldova cu România în cazul organizării unui referendum. "Aceasta este o chestiune remarcabilă, având în vedere că ar însemna dizolvarea propriei țări", subliniază publicația, evidențiind că afirmațiile lui Sandu vin într-un context istoric complex.
Analiza publicată de Volkskrant pornește de la o vizită simbolică din 1920, când Regina Maria și Regele Ferdinand au călătorit în Basarabia. Regina Maria a consemnat în jurnalul său că "țara este fără îndoială românească, iar poporul este românesc". Această remarcă subliniază legăturile istorice profunde dintre cele două națiuni. O sută de ani mai târziu, Maia Sandu a declarat în podcastul britanic "The Rest is Politics" că unirea cu România ar putea fi o soluție pentru supraviețuirea unei țări mici precum Moldova.
Potrivit unui sondaj recent, doar o treime dintre moldoveni susțin unirea cu România, dar Sandu a subliniat că, în caz de unire, aderarea la Uniunea Europeană s-ar produce automat. Această viziune este reflectată și în comentariile istorice ale publicației, care menționează că România a fost un câștigător teritorial în urma negocierilor de pace de la Versailles, în 1919-1920, când harta Europei s-a redesenat.
Volkskrant analizează și influența lui Stalin asupra Moldovei, care a determinat crearea unei limbi „moldovenești”, o română scrisă cu alfabet chirilic, ca parte a politicii de rusificare. În secolul al XIX-lea, Rusia țaristă a implementat o astfel de politică, iar după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop în 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, transformând-o în Republica Sovietică Moldova.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Moldova a redevenit parte a Uniunii Sovietice, iar în acea perioadă a avut loc o rusificare agresivă. Sandu a menționat aceste aspecte în podcast, subliniind impactul asupra identității lingvistice și culturale a moldovenilor. "Limba moldovenească a fost o construcție artificială, menită să slăbească legăturile cu România", notează Volkskrant.
În prezent, limba română (scrisă cu alfabet latin) este din nou limba oficială a Republicii Moldova, ceea ce reflectă o revenire la originile culturale ale țării. Publicația amintește și de interviul cu scriitorul moldovean Iulian Ciocan din 2022, care a afirmat: "Am fost întotdeauna o țară temporară". Deși Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană până în 2030, un număr semnificativ de moldoveni dețin deja pașapoarte românești.
Această situație paradoxală a determinat publicația să concluzioneze cu o glumă populară: "moldovenii sunt în UE de mult timp, doar că țara lor nu este".