Acuzații și explicații
Pe 16 februarie 2026, scandalul legat de fondurile din PNRR a izbucnit între fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, și actualul ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Câciu a declarat că România nu mai are bani din PNRR în conturile BNR, subliniind că țara a pierdut 7 miliarde de euro din aceste fonduri. "România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă," a afirmat Câciu. Potrivit acestuia, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar întârzierile în încasarea acestora generează riscuri financiare majore.
Câciu a explicat că termenul de validare pentru 840 milioane euro a fost 28 noiembrie, iar termenul de încasare a fost 28 ianuarie, ambele fiind depășite. De asemenea, acesta a menționat că cererea de plată 4 de 2,3 miliarde euro ar putea să nu fie validată înainte de mai 2026. "Aceste informații sunt bazate pe executiile bugetare și ridică întrebări cu privire la transparența actualei guvernări în gestionarea fondurilor PNRR," a adăugat Câciu.
În replică, Dragoș Pîslaru a respins acuzațiile lui Câciu, acuzându-l de politizare și dezinformare. "Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR. Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR. Avem la dispoziție credite bugetare instante," a declarat Pîslaru. El a adăugat că cererea de plată nr. 4, depusă în decembrie, este în proces de verificare și aprobată de Comisia Europeană, iar finalizarea acestui proces este așteptată în luna martie.
Câciu, în continuare, a insistat că datele privind conturile BNR pentru PNRR ar trebui să fie făcute publice. "Vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro," a scris el, subliniind importanța transparenței în gestionarea fondurilor europene.
Această dispută a evidențiat tensiunea dintre politicienii români și nevoia de claritate în gestionarea fondurilor PNRR. De asemenea, a pus în discuție modul în care România își administrează finanțele publice, mai ales în contextul în care întârzierile în obținerea fondurilor europene pot avea un impact semnificativ asupra economiei naționale.
În concluzie, scandalul dintre Câciu și Pîslaru subliniază necesitatea unei analize detaliate și transparente a gestionării fondurilor PNRR. Este esențial ca autoritățile să comunice clar despre stadiul acestor fonduri pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesul de absorbție a fondurilor europene.
Următoarele acțiuni ale guvernului vor fi cruciale în determinarea viitorului PNRR și al proiectelor finanțate din aceste fonduri.