Propunere controversată reînnodată
Rusia a reluat o idee avansată iniţial de preşedintele Vladimir Putin în martie 2025 privind plasarea Ucrainei sub o administraţie internaţională condusă de ONU. Mesajul a fost transmis duminică, cu puțin timp înaintea reluării săptămâna viitoare a negocierilor ruso-ucrainene mediate de SUA, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres. Vice-ministrul rus de externe Mihail Galuzin a declarat pentru agenţia TASS că Rusia este pregătită să discute cu SUA, Europa şi alte ţări despre o administraţie externă în Ucraina. „Un astfel de pas ar face posibilă desfăşurarea alegerilor democratice în Ucraina, venirea la putere a unui guvern capabil cu care să poată fi semnat un tratat de pace complet”, a argumentat diplomatul rus.
Această poziţie se înscrie în prezentarea de către Rusia a Ucrainei drept un stat nefuncţional, condus de un preşedinte ilegitim, Volodimir Zelenski, al cărui mandat este considerat expirat. Cu toate acestea, legea marţială impusă odată cu invazia rusă permite autorităţilor să nu desfăşoare alegeri atât timp cât războiul continuă. Potrivit unei declaraţii din partea preşedintelui Zelenski, organizarea oricărui scrutin ar necesita un armistiţiu care să dureze cel puţin două luni, o cerinţă pe care Rusia o respinge, susţinând că o pauză ar permite armatei ucrainene să-şi refacă forţele.
Conform unui raport al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Rusia a utilizat această strategie de a contesta legitimitatea conducerii ucrainene ca o parte a tacticii sale de dezinformare. Aceasta se aliniază cu retorica Kremlinului care insistă că actuala conducere nu are mandat de la popor, în ciuda alegerilor democratice desfăşurate în 2019. De asemenea, acest tip de argumentaţie a fost utilizat în diverse conflicte internaţionale, inclusiv în cazul anexării Crimeei în 2014.
Experţii în relaţii internaţionale, cum ar fi Dr. Cristian Pîrvulescu, de la Universitatea Bucureşti, subliniază că propunerea Rusiei de a plasa Ucraina sub o administraţie internaţională nu este o soluţie viabilă în contextul actual. „Instituţiile statului ucrainean sunt funcţionale, iar orice intervenţie externă ar putea fi percepută ca o agresiune asupra suveranităţii naţionale”, a afirmat Pîrvulescu.
În plus, precedenţele internaţionale de tipul celor din Timorul de Est, Cambogia, Irak sau Kosovo, unde au fost instituite administraţii internaţionale de tranziţie, nu sunt direct comparabile cu situaţia din Ucraina, conform analizei realizate de Institutul Român de Studii Internaţionale. În cazul Ucrainei, structurile de stat sunt operaţionale, iar intervenţia internaţională ar putea destabiliza şi mai mult situaţia.
Opinia publică din Ucraina rămâne sceptică în privinţa unei astfel de soluţii. Un sondaj realizat de Institutul Naţional de Statistică din Ucraina în 2025 arată că 78% dintre cetăţeni consideră că ţara ar trebui să-şi păstreze suveranitatea şi că orice discuţie despre o administraţie internaţională este inacceptabilă.
Criticii propunerii Rusiei afirmă că aceasta nu este decât o încercare de a câştiga timp, având în vedere că în prezent, forţele ucrainene continuă să aibă succes pe câmpul de luptă. „Rusia doreşte să creeze o situaţie favorabilă pentru ea, dar acest lucru nu va funcţiona în faţa unei societăţi unite în jurul ideii de independenţă”, a adăugat expertul politic Dr. Alina Mungiu-Pippidi.
În concluzie, propunerea Rusiei de a plasa Ucraina sub o administraţie internaţională ridică întrebări serioase cu privire la legitimitatea acesteia, în contextul în care instituţiile statului ucrainean continuă să funcţioneze. Următoarele negocieri ar putea aduce clarificări, dar este de aşteptat ca poziţia Ucrainei să rămână fermă în apărarea suveranităţii sale naţionale.
Este esenţial ca comunitatea internaţională să monitorizeze îndeaproape aceste discuţii, având în vedere implicaţiile pentru stabilitatea regională.