România a terminat banii din PNRR în 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Adrian Câciu, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat că România nu a tras niciun eurocent din PNRR de la Comisia Europeană din iunie 2025, având 0 euro în conturi. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea fondurilor europene și necesitatea unei comunicări mai transparente din partea autorităților.

EN

Brief

Adrian Câciu, former Minister of European Funds, stated that Romania has not drawn any money from the PNRR since June 2025, currently holding zero euros in its accounts. This raises serious questions about the management of European funds and the need for more transparent communication from authorities.

România a terminat banii din PNRR în 2026
Sursa foto: stiripesurse.ro

Adrian Câciu face declarații grave

Adrian Câciu, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat pe rețelele sociale că România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi, având 0 euro la acest moment. "România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Iar asta este grav!", a afirmat Câciu. Potrivit acestuia, orice plată curentă aferentă proiectelor din PNRR se face din fonduri naționale, ceea ce implică împrumuturi de pe piață la o dobândă de aproximativ 7%. Câciu a subliniat că, de la jumătatea anului 2025, România nu a tras niciun eurocent din PNRR de la Comisia Europeană, deși are de încasat 3,1 miliarde euro. România a primit până acum 10,5 miliarde de euro (inclusiv prefinanțări și cereri de plată), dar a cheltuit aproape 11 miliarde euro pentru facturile proiectelor din PNRR. În acest context, Câciu a menționat că România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană, din care 840 milioane euro din Cererea de Plată 3 și 2,3 miliarde euro din Cererea de Plată 4. Problema este că acești bani nu sunt încasati.

Fostul ministru a detaliat că termenul de validare pentru cei 840 milioane euro a fost 28 noiembrie 2025, iar termenul de încasare ar fi trebuit să fie 28 ianuarie 2026, ambele termene fiind depășite. De asemenea, la cei 2,3 miliarde euro aferenți cererii de plată 4, termenul de validare de către Comisie a expirat pe 15 februarie 2026. Câciu a exprimat dubii că această cerere va fi validată înainte de mai 2026, subliniind gravitatea situației. "De ce nu se prezintă public și asumat situația și auzim doar de laude privind 'explozia absorbției pe PNRR'? Care 'explozie'? Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi?", a întrebat Câciu.

Acesta a criticat abordarea actualului ministru al Fondurilor, sugerând că acesta a ales să facă declarații politice în loc să explice de ce nu s-au încasat cei 840 milioane euro din Cererea de Plată 3 și ce se întâmplă cu cei 2,3 miliarde euro din Cererea de Plată 4. Câciu a adăugat că actualul ministru pare să fie în funcție datorită influenței lui Bolojan, dar a accentuat că riscurile generate de lipsa fondurilor PNRR în conturi sunt semnificative. "România nu mai are bani PNRR în conturi și folosește bani naționali, ceea ce duce la costuri mari și un deficit temporar mai mare. Care este planul de acțiune?" a întrebat Câciu.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea fondurilor europene de către autoritățile române. În contextul în care România se confruntă cu dificultăți în absorbția fondurilor PNRR, este esențial ca guvernul să clarifice modul în care va aborda aceste provocări financiare, asigurând transparență și responsabilitate în utilizarea resurselor financiare. Complexitatea procesului de absorbție a fondurilor europene, în special în cadrul PNRR, necesită o coordonare eficientă între instituțiile române și Comisia Europeană.

În concluzie, situația actuală subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți comunicarea și transparența în gestionarea fondurilor PNRR, pentru a evita un impact negativ asupra proiectelor de dezvoltare din România.

Autoritățile ar trebui să prezinte un plan de acțiune concret și să se asigure că fondurile europene sunt utilizate eficient pentru a sprijini dezvoltarea economică și socială a țării.