Date oficiale INS pentru ianuarie 2026
Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 9,62% în luna ianuarie 2026, de la 9,69% în luna decembrie 2025, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile au înregistrat o creştere de preţuri de 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%. "Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2025 - ianuarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2024 - ianuarie 2025) a fost 7,7%", se arată într-un comunicat INS, transmis luni.
Banca Naţională a României (BNR) anticipează că inflaţia va ajunge la 3,7% la sfârşitul anului 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, conform declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, din luna noiembrie 2025. Aceste estimări sugerează o scădere semnificativă a inflaţiei în următoarele luni, ceea ce ar putea influenţa deciziile de politică economică.
Analizând impactul acestor date, economişti precum Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, afirmă că România nu se află în stagflaţie, ci într-o situaţie de ajustare a preţurilor. "Ce contează mai mult decât recesiunea tehnică este evoluţia preţurilor şi capacitatea economiei de a se adapta la schimbările externe", a declarat Vasilescu. Această opinie este susţinută de analiza altor experţi economici, care consideră că scăderea inflaţiei este un semn pozitiv pentru economia românească.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o inflaţie mai mare, dar tendinţa de scădere este încurajatoare. De exemplu, în zona euro, rata inflaţiei a fost de 6,3% în decembrie 2025, conform Eurostat. Această diferenţă indică provocările specifice cu care se confruntă economia românească, dar şi oportunităţile de îmbunătăţire a stabilităţii economice.
La nivel local, judeţe precum Cluj şi Bucureşti au raportat creşteri semnificative ale preţurilor, ceea ce a afectat puterea de cumpărare a cetăţenilor. În contrast, în judeţe mai puţin dezvoltate, precum Vaslui, ratele de inflaţie au fost mai moderate. Aceste discrepanţe subliniază necesitatea unor politici economice diferenţiate care să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei regiuni.
Criticile la adresa politicilor economice actuale sugerează că măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru a atenua efectele inflaţiei asupra populaţiei. Reprezentanţi ai unor organizaţii de consumatori au cerut măsuri mai eficiente pentru a proteja gospodăriile vulnerabile. "Este esenţial ca autorităţile să ia în considerare impactul inflaţiei asupra celor mai săraci cetăţeni", a declarat un reprezentant al Asociaţiei Protecţiei Consumatorilor.
În concluzie, scăderea uşoară a ratei inflaţiei la 9,62% în ianuarie 2026 este un semn pozitiv, dar provocările economice persistă. Este important ca autorităţile să continue să monitorizeze evoluţiile economice şi să implementeze măsuri adecvate pentru a sprijini cetăţenii, în special pe cei vulnerabili.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a evalua impactul acestor politici și pentru a asigura o recuperare economică sustenabilă.