Interviuri programate în februarie
Ministerul Justiției a publicat luni, 16 februarie 2026, listele cu procurorii care îndeplinesc condițiile legale pentru a candida la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). "Legea este foarte clară. Domnul președinte al României va stabili cine va conduce marile parchete în viitor", a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu, evidențiind transparența procedurii de selecție.
În perioada 23-26 februarie 2026, cei 19 candidați vor susține interviuri în fața unei comisii formate din reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Rezultatele acestor interviuri vor fi publicate pe 2 martie 2026, iar propunerile vor fi înaintate președintelui Nicușor Dan pentru decizia finală.
Actualul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcția de procuror-șef adjunct al Parchetului General, iar procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog s-a înscris atât pentru funcția de procuror general, cât și pentru șefia DIICOT. De asemenea, actualul procuror general Alex Florența candidează pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înscris Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog. De asemenea, pentru funcția de procuror-șef al DNA, candidează Tatiana Toader, procuror-șef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA.
Interviurile vor evalua nu doar aptitudinile profesionale, ci și planurile de management ale candidaților. Ministrul Radu Marinescu a subliniat că nu există un caracter discreționar în acest proces, existând un filtru important prin Secția de procurori a CSM.
Conform Ministerului Justiției, candidații trebuie să aibă o vechime minimă de 15 ani ca procuror sau judecător. De asemenea, nu pot fi numiți procurorii care au colaborat cu serviciile de informații sau care au interese personale care ar putea influența exercitarea atribuțiilor cu obiectivitate și imparțialitate, conform art. 144 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.
Președintele Nicușor Dan a exprimat optimism în legătură cu candidații, afirmând că sunt „persoane foarte interesante” și că acest proces va aduce un impact pozitiv asupra activităților parchetelor. În ciuda comentariilor din spațiul public, el a subliniat că fiecare candidat va avea ocazia să prezinte un plan de management și că este important să existe o cooperare instituțională între Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială.
În concluzie, numirea noului conducător al marilor parchete se află într-un proces de transparență și evaluare riguroasă, iar decizia finală va reflecta competența și profesionalismul candidaților selectați.
Următoarele zile sunt esențiale pentru viitorul conducătorilor procuraturii din România, iar rezultatele interviurilor vor influența semnificativ direcția instituțiilor de justiție.