Securitate europeană în criză
Apelul șefilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. La 15 februarie 2026, la Conferința de Securitate de la München, șefii apărării din Germania și Marea Britanie au transmis un mesaj alarmant despre starea securității în Europa. Generalul Carsten Breuer și Richard Knighton au subliniat că Europa nu mai poate avea iluzii de securitate, declarând că „urmează alegeri dificile” și că opinia publică trebuie să fie pregătită pentru acestea. Cele două voci militare de frunte au avertizat că consolidarea militară a Rusiei și disponibilitatea acesteia de a purta război pe continentul european reprezintă un risc crescut, o realitate pe care statele europene nu o pot ignora.
În articolul publicat simultan în The Guardian și Die Welt, cei doi oficiali subliniază că ambițiile Kremlinului nu se limitează la conflictul din Ucraina, iar descurajarea nu se poate construi doar prin declarații, ci necesită investiții consistente în apărare. „Reînarmarea nu este o dovadă de belicositate, ci acțiunea responsabilă a unor națiuni hotărâte să-și protejeze cetățenii”, au afirmat Breuer și Knighton. Potrivit datelor oficiale, statele membre ale Uniunii Europene și-au dublat cheltuielile de apărare în ultimul deceniu, dar liderii militari consideră că aceasta nu este suficient.
În cadrul NATO, aliații au stabilit o țintă ambițioasă de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035, ceea ce va pune presiune semnificativă asupra bugetelor naționale. Acest apel la acțiune vine într-un moment în care secretarul de stat american, Marco Rubio, a subliniat necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare din povara securității, în condițiile în care s-a bazat pe garanțiile Washingtonului timp de decenii. Totuși, obstacolul principal nu este unul tehnic, ci politic.
În Marea Britanie, un sondaj recent arată că doar 25% dintre cetățeni ar accepta creșterea impozitelor sau reduceri ale serviciilor publice pentru a finanța apărarea. Situația este similară și în Germania, ceea ce complică misiunea guvernelor de a convinge populația că „dividendul păcii” obținut după Războiul Rece nu mai poate fi considerat o realitate permanentă. Cei doi șefi militari subliniază importanța unei „abordări la nivelul întregii societăți” în care apărarea să fie o responsabilitate colectivă, nu doar a celor în uniformă.
În acest context, măsurile concrete de întărire a apărării sunt deja în curs de implementare. Londra a început construcția a șase noi fabrici de muniție, iar Berlinul își repoziționează trupele mai aproape de frontiera estică. Ministerul britanic al Apărării a anunțat, de asemenea, desfășurarea unui grup de atac condus de portavionul HMS Prince of Wales în Atlanticul de Nord și zona Arctică, cu scopul de a descuraja o posibilă agresiune rusă și de a proteja infrastructura submarină vitală. Grupul britanic va colabora cu forțe americane, europene și canadiene, inclusiv avioane F-35.
Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a subliniat că Marea Britanie trebuie să fie pregătită pentru război, pentru a-și menține securitatea internă și puterea externă. În concluzie, mesajul transmis de la Berlin și Londra este clar: pacea are un preț, iar factura va trebui să fie împărțită între guverne și cetățeni.
Această realitate impune o reevaluare a priorităților în materie de apărare și securitate în întreaga Europă.