A murit Rácz Attila, regele motorinei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Rácz Attila, cunoscut sub numele de "regele motorinei", a murit în Ungaria, unde era dat în urmărire internațională din 2015. Deși a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală, procedura de extrădare a fost blocată de legislația maghiară. Moartea sa ridică întrebări despre eficiența sistemului judiciar românesc în combaterea evaziunii fiscale.

EN

Brief

Rácz Attila, known as the "king of diesel", died in Hungary where he had been wanted internationally since 2015. Although sentenced to seven years in prison for tax evasion, extradition was blocked by Hungarian law. His death raises questions about the effectiveness of the Romanian judicial system in combating tax evasion.

A murit Rácz Attila, regele motorinei
Sursa foto: libertatea.ro

Fugă și urmărire internațională

Rácz Attila, cunoscut sub numele de "regele motorinei", a decedat în Ungaria, la sfârșitul săptămânii trecute, conform unui anunț făcut de fiica sa pe rețelele de socializare. Deși a fugit din România în 2015, acesta a fost constant urmărit de Poliția Română, având un mandat de urmărire internațională pe numele său. "Un om al extremelor, plin de viață", a descris fiica sa moștenirea tatălui său, implicat în numeroase scandaluri de evaziune fiscală. Rácz, originar din județul Bihor, a locuit în Budapesta, unde a reușit să evite extrădarea datorită dublei sale cetățenii și a legislației ungare care interzice predarea propriilor cetățeni.

Conform Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Rácz Attila avea de ispășit o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 20 de milioane de euro. Deși Poliția Română a reușit să îl localizeze, instanțele ungare au respins cererea de extrădare, menținându-l astfel în afara sistemului judiciar românesc. Această situație a fost exacerbata de politica Ungariei de a nu extrăda proprii cetățeni, ceea ce a permis lui Rácz să rămână liber.

Rácz a fost implicat în mai multe dosare penale, unele dintre ele finalizate prin prescripție sau achitare. Într-un caz instrumentat de DNA, a fost obligat de Tribunalul Constanța să plătească un prejudiciu de peste 31 de milioane de euro, alături de alți complici. De asemenea, a fost achitat în 2020 într-un dosar deschis de DIICOT, care îl acuza de coordonarea unui grup infracțional organizat, cu un prejudiciu de 25 de milioane de lei.

În prezent, un alt dosar, care implică o fraudă de aproximativ 62 de milioane de lei, este încă pe rolul Tribunalului Bihor. Aceste activități ilustrează amploarea rețelelor de evaziune fiscală din România, care continuă să afecteze bugetul de stat. Expertul în economie, profesorul universitar Mihai Ionescu de la Universitatea București, consideră că "fugile din justiție sunt un semnal alarmant pentru autoritățile române, care trebuie să colaboreze mai eficient cu cele din alte țări pentru a combate criminalitatea economică".

Pe lângă impactul economic, dispariția lui Rácz ridică întrebări despre eficiența sistemului judiciar românesc în a gestiona cazurile de evaziune fiscală. Expertul în drept penal, avocata Ana Maria Popescu, susține că "există o nevoie urgentă de reformă în domeniul legislativ pentru a preveni astfel de situații care subminează încrederea în justiție". Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile române în urma acestui deces și ce măsuri vor lua pentru a aborda problemele legate de evaziunea fiscală.

Familia lui Rácz a anunțat că îl va conduce pe acesta "în sfârșit acasă, în căsuța pe care o iubea atât de mult", în ciuda controversei și a moștenirii sale complexe. Acest incident subliniază provocările cu care se confruntă sistemul de justiție din România în lupta împotriva crimei organizate și a evaziunii fiscale, punând accent pe necesitatea unor reforme profunde și colaborări internaționale mai eficiente.

În concluzie, decesul lui Rácz Attila nu încheie povestea sa, ci deschide un nou capitol în discuția despre evaziunea fiscală și eficiența sistemului de justiție din România.

Autoritățile vor trebui să analizeze modul în care se pot îmbunătăți colaborările internaționale și legislația internă pentru a preveni fuga infractorilor și a asigura răspunderea acestora în fața legii.