Adevărata reformă în sănătate
Șeful cnas reprezintă subiectul principal al acestui articol. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu-Remus Moldovan, a declarat, duminică seară, că adevărata reformă din sănătate nu este „spargerea monopolului CNAS”, ci „autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”, transmite Agerpres.
Reacția sa vine după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, sâmbătă, pentru G4Media că vrea să spargă monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și să introducă o concurență între mai multe case de asigurări, atât publice, cât și private. Măsura este considerată necesară în cadrul reformării modului de finanțare a sistemului de sănătate din România.
„Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România”, a declarat Rogobete, adăugând că „nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene”. Totuși, el a subliniat că „întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”.
Moldovan a subliniat avantajele sistemului actual, care oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. „Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili”, a declarat el.
Pe de altă parte, Moldovan a avertizat că „transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos”, afirmând că aceasta nu reflectă realitatea statutului actual al statului român. „Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie”, a precizat acesta.
„Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a continuat Moldovan. El a contestat ideea că „spargerea monopolului CNAS” ar reprezenta o soluție, afirmând că aceasta nu este o premisă pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială.
Moldovan a recunoscut că, în teorie, CNAS este o instituție autonomă, dar în practică, ea nu își poate direcționa politicile de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile pacienților, ci în funcție de prioritățile Ministerului Sănătății. „Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, a subliniat el.
Acesta a propus că o reformă reală ar însemna ca CNAS să aibă libertatea de a contracta servicii medicale în funcție de nevoile pacienților și să direcționeze fondurile către cele mai solicitate și eficiente servicii. El a subliniat necesitatea de a îmbunătăți digitalizarea sistemului de sănătate și de a asigura achiziții transparente.
„Pentru România, o astfel de direcţie ar fi mai realistă şi mai sigură decât „spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări”, a afirmat Moldovan, adăugând că „nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă”. În acest sens, el a propus că adevărata reformă nu constă în înlocuirea CNAS, ci în îmbunătățirea autonomiei și eficienței acesteia, păstrând în același timp accesul universal la servicii medicale.
Moldovan a încheiat prin a menționa că, în alte țări, cum ar fi Germania, sistemele de asigurare funcționează eficient datorită reglementărilor stricte și transparenței. „Se plătește un procent fix reglementat prin lege către orice asigurator, iar pacienții au libertatea de a alege”, a subliniat el, sugerând că un sistem similar ar putea beneficia pacienții români.
În concluzie, discuțiile dintre CNAS și Ministerul Sănătății reflectă o necesitate acută de reformă în sistemul de sănătate din România.
O abordare echilibrată și bine reglementată ar putea aduce beneficii semnificative pacienților, fără a compromite principiile de solidaritate și accesibilitate în îngrijirea sănătății.