Concluziile psihologului Copăceanu
Psihologul Mihai Copăceanu a participat recent la un bal pentru liceeni în Sibiu, unde a observat un comportament alarmant în rândul tinerilor. În cadrul acestui eveniment, el a remarcat consumul excesiv de alcool și tutun, precum și influența negativă a muzicii de tip manele. Potrivit lui, „Ne plângem că trăim o criză a valorilor. Nici gând. Tinerii de astăzi au modele, iată pe Lele și pe Albert NBN, cel care a înjurat România la Beach, please.”
Conform raportului european ESPAD 2024, 41% dintre adolescenții români au consumat alcool în ultimele 30 de zile, iar aproximativ 81% au încercat alcool cel puțin o dată în viață, depășind media europeană de 73%. De asemenea, 26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat tutun în ultimele 30 de zile, locul 4 în Europa. Aceste statistici reflectă o problemă semnificativă de sănătate publică și ridică întrebări despre viitorul tinerilor din România.
La evenimentul din Sibiu, Mihai Copăceanu a observat că „la Balul Balurilor din Sibiu am văzut mulți copii fericiți, sute sau chiar peste o mie de copii care dansau, zâmbeau, își revedeau prietenii, se îmbrățișau și se simțeau bine într-o seară de sâmbătă.” Totuși, el a subliniat că această imagine fericită este umbrită de comportamentele îngrijorătoare ale tinerilor.
Psihologul a menționat că, în apropierea intrării în sală, „marea lor majoritate fumau, fumau țigări electronice și țigări clasice.” Această observație este alarmantă, având în vedere că majoritatea acestor tineri erau minori, iar expunerea lor la tutun poate avea efecte devastatoare pe termen lung.
Un alt aspect îngrijorător a fost consumul de alcool. „Când eu am plecat în noapte am văzut băieți și fete care consumaseră prea mult alcool și abia se țineau pe picioare. Cei care nu au consumat au fost o minoritate. Să nu credem că la bal copiii au venit pentru apă minerală și fanta. Nici gând.” Această situație subliniază o tendință îngrijorătoare în rândul adolescenților români, care par să considere consumul de alcool ca parte integrantă a distracției.
Balul a avut și un invitat special, manelistul Lele și trapperul Albert NBN. Copăceanu a fost impresionat negativ de modul în care tinerii au reacționat la apariția acestora. „Toată sala a sărit în sus, copiii aveau deja telefoanele luminate și nici nu a început primul vers că deja a primit bani, bani, dedicații de la acei copii, 500, 700, 1000. Vedeam cum primește bani și cum sar dedicațiile.” Această practică de a oferi bani artiștilor la evenimentele pentru tineri ridică întrebări despre valorile pe care le promovează aceste modele.
Mihai Copăceanu a observat și un alt detaliu care l-a îngrijorat: „Un alt solist consuma relaxat alcool ținând în mână un pahar larg de vin alb. Ce mesaj transmiți?” Aceasta sugerează că mesajele transmise de artiștii populari pot influența comportamentele tinerilor, încurajând consumul de substanțe interzise.
În concluzie, psihologul a subliniat că „în fața unei asemenea realități, e de înțeles că școala este plictisitoare, învechită, fără sens, enervantă, inutilă.” El a evidențiat nevoia de a reevalua valorile și modelele de comportament promovate în rândul tinerilor, având în vedere că „nu rețelele sociale sunt problema, ci iresponsabilitatea părinților.” Acest fenomen necesită o atenție sporită din partea autorităților și a comunității pentru a preveni o criză a valorilor în rândul tinerilor.
Pentru a aborda aceste probleme, este esențial să se implementeze programe educaționale care să promoveze sănătatea și bunăstarea tinerilor, precum și să se încurajeze modele pozitive în cultura populară. Este crucial ca părinții să își exercite responsabilitatea în educarea copiilor, oferindu-le un mediu sigur și sănătos în care să se dezvolte.
Această abordare holistică este esențială pentru a construi o generație de adulți sănătoși și responsabili, capabili să facă față provocărilor viitoare.