21 de proiecte pentru Armată
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat sâmbătă dimineață, 14 februarie 2026, că România nu stă deoparte în privința schimbărilor actuale, ci participă activ la ele. El a răspuns criticilor care susțin că armata cumpără „vechituri” prin Programul SAFE. „După ani de stagnare, este pentru prima oară când România are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie de ultimă generaţie”, a transmis ministrul. „Uitați-vă la date, nu la propaganda deranjată groaznic că ne mișcăm”, a adăugat acesta. Ministrul a menționat că a citit comentarii care îl acuzau de subordonare față de Franța sau Germania, precizând că realitatea este diferită. „Realitatea – bazată pe date și fapte – este cu totul alta. Miliarde de euro pentru producție în România”, a scris, pe Facebook, Radu Miruță.
El a specificat că proiectele sunt planificate astfel încât o parte importantă din producție să se realizeze în România, prin aducerea de roboți și linii moderne de fabricație în industria națională de apărare. „E despre România, nu mai este despre firme ale politicienilor învățate la combinații. Asta înseamnă locuri de muncă, tehnologie adusă acasă și mai multă securitate pentru România. Lumea se schimbă rapid, iar România, alături de partenerii europeni, trebuie să fie pregătită pentru această schimbare”, a mai transmis Miruță.
Ministrul a subliniat că „depinde de noi cum ne așezăm la masa deciziilor și cum ne apărăm interesele”. De asemenea, a menționat că „nu este vorba despre conspirații, ci despre seriozitate, profesionalism și capacitatea noastră de a negocia și construi parteneriate solide”. Pe 26 ianuarie, Radu Miruță a anunțat că Programul SAFE include 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu o valoare totală de 9,53 miliarde euro.
Dintre cele 21 de proiecte, zece sunt achiziții comune cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Printre acestea se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană. Aceasta este o schimbare semnificativă în politica de apărare a României, având în vedere că în trecut achizițiile erau limitate și adesea criticate pentru lipsa de transparență și eficiență.
În comparație cu anii anteriori, când au fost înregistrate întârzieri și stagnări în modernizarea forțelor armate, acum se observă o accelerare a inițiativelor. De exemplu, în 2022, România a achiziționat doar un număr limitat de echipamente, iar criticile au fost frecvente. În prezent, expertiza și colaborările internaționale par să contribuie pozitiv la acest proces.
Unii experți în securitate, precum Dr. Mihai Ionescu de la Institutul Național de Studii Strategice în Apărare, consideră că această abordare este esențială pentru consolidarea capacităților de apărare ale României. „Este vital ca România să își dezvolte propria industrie de apărare pentru a nu depinde excesiv de furnizorii externi”, a declarat acesta. În același timp, există și voci critice care susțin că, în ciuda numărului mare de proiecte, transparența și eficiența procesului de achiziție ar trebui să fie îmbunătățite.
Conform Eurostat, România a investit în 2025 aproximativ 2% din PIB în apărare, iar acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO. Acest procent este în creștere față de anii anteriori, ceea ce reflectă angajamentul țării de a-și întări capabilitățile de apărare. De asemenea, se preconizează că, în următorii ani, aceste investiții vor continua să crească, având în vedere evoluțiile geopolitice din regiune.
În concluzie, România se angajează într-un proces semnificativ de modernizare a forțelor armate, cu scopul de a răspunde provocărilor actuale din domeniul securității. Este important ca acest proces să fie monitorizat cu atenție pentru a asigura nu doar eficiența cheltuielilor, ci și transparența în toate etapele de achiziție.
În perioada următoare, se așteaptă ca Ministerul Apărării să ofere actualizări privind progresul acestor proiecte și impactul lor asupra securității naționale.