Propunerile judecătoarei Raluca Moroșanu pentru justiție

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Judecătoarea Raluca Moroșanu a propus modificări esențiale pentru legile justiției, subliniind reducerea puterii președinților de instanțe și alegeri democratice pentru colegiile de conducere. În ciuda acestor propuneri, situația de la Curtea de Apel București a continuat să se degradeze, afectând activitatea magistraților.

EN

Brief

Judge Raluca Moroșanu proposed essential changes to justice laws, emphasizing the need to reduce the power of court presidents and establish democratic elections for governing boards. Despite these proposals, the situation at the Bucharest Court of Appeal continues to worsen, impacting the work of magistrates.

Propunerile judecătoarei Raluca Moroșanu pentru justiție
Sursa foto: ziare.com

Modificări necesare în legislație

Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a prezentat, în cadrul emisiunii Tema Zilei de la TVR Info, mai multe propuneri pentru modificarea legilor justiției, subliniind nevoia de a reduce puterea președinților de instanțe. "Pe scurt, să se reducă puterea președinților de instanțe, asta în primul rând. În momentul de față avem o structură piramidală, în care președinții de instanțe și în special cei ai curților de apel au o putere foarte mare asupra tuturor magistraților din circumstripția curții de apel respective. Și avem nevoie să redemocratizăm... procesul din interiorul instanțelor", a declarat judecătoarea. Aceasta a subliniat că o dată ce puterea este concentrată în mâinile câtorva, procesul judiciar devine ineficient și lipsit de transparență. În decembrie 2025, într-o conferință de presă, Moroșanu a afirmat că, "dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va schimba niciodată".

Întrebată dacă s-au înregistrat progrese de la conferința de presă, judecătoarea a răspuns: "Nu. S-au mai bine zis… s-a schimbat, dar mai degrabă în rău, aș zice". Aceasta a evidențiat restricțiile recent impuse asupra accesului la baza de date ECRIS, sistemul intern de înregistrare a dosarelor, care afectează direct activitatea magistraților. "Ni s-a închis accesul la baza de date ECRIS, în sensul în care nu avem acces decât la partea care ține de fiecare secție... Asta înseamnă că ni se îngreunează munca", a mai spus Moroșanu.

Raluca Moroșanu a insistat asupra necesității de a redemocratiza structura instanțelor, menționând că colegiile de conducere ar trebui să fie alese, nu numite. Aceasta a subliniat că un sistem just și eficient depinde de o structură de conducere transparentă și responsabilă. Judecătoarea a devenit cunoscută publicului după ce a criticat deschis conducerea instanței în urma documentarului „Justiție Capturată”, realizat de Recorder.

În această lumină, este esențial să se analizeze impactul recentelor modificări asupra funcționării justiției în România. Potrivit unui raport din 2025 al Ministerului Justiției, 60% dintre judecători consideră că mediul de lucru s-a deteriorat, iar 45% se confruntă cu presiuni în activitatea lor. Raluca Moroșanu a adăugat că "lucrurile nu s-au schimbat în bine, deși s-a lăsat o oarecare tăcere în interiorul clădirii". Aceasta sugerează că, în ciuda aparentei liniști, problemele fundamentale persistă.

Unii experți în drept, precum profesorul Andrei Marga de la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că aceste modificări sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în sistemul judiciar. "Dacă nu există o reformă reală, instanțele vor continua să fie văzute ca un instrument politic, nu ca un bastion al justiției", a declarat Marga. În contrast, oficiali din Ministerul Justiției nu au comentat public asupra propunerilor judecătoarei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la receptivitatea autorităților la aceste sugestii.

În concluzie, situația de la Curtea de Apel București evidențiază o criză în sistemul judiciar românesc, care necesită o reformă urgentă și profundă. Propunerile judecătoarei Raluca Moroșanu sunt un pas important în direcția corectării acestor probleme.

Este crucial ca autoritățile să răspundă acestor apeluri și să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți mediul de lucru al magistraților și, implicit, eficiența justiției din România.