Securitatea alimentară în Europa
Europa riscă să devină vulnerabilă dacă nu își reduce dependențele alimentare externe, a avertizat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, la Conferința de Securitate de la München, subliniind că folosirea alimentației ca instrument de presiune face parte din războiul hibrid și poate afecta direct securitatea Uniunii Europene, relatează AFP și Agerpres.
"Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câștigăm un război cu stomacul gol", a declarat Christophe Hansen la Conferința de Securitate de la München. El a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să își reevalueze strategiile alimentare în contextul geopolitic actual.
Hansen a explicat că Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol, afirmând că „nu sunt eu cel care spune asta. Sunt ei cei care o spun și se folosesc masiv de asta.” În acest context, el a insistat asupra importanței de a lucra asupra dependențelor alimentare, care constituie vulnerabilități pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Comisarul european a reamintit că, în cazul în care o țară depinde de importuri alimentare provenite din Rusia, „asta este periculos.” De asemenea, Hansen și-a exprimat îngrijorarea că Uniunea Europeană a fost puternic dependentă de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus, ceea ce a plasat blocul comunitar „într-o situație foarte periculoasă.”
„Nu vreau să ne îndreptăm spre aceleași dependențe în materie de producție alimentară”, a adăugat el. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, Uniunea Europeană a importat aproximativ 60% din fertilizatorii săi din țări terțe, majoritatea provenind din Rusia și Belarus, ceea ce subliniază riscurile de securitate alimentară.
Hansen a pledat pentru o examinare atentă a impactului global al utilizării produselor alimentare ca armă de război, subliniind că „trebuie să recunoaștem că asta face parte dintr-un război hibrid pe care l-am neglijat adesea.” El a adăugat că, în aceste vremuri critice, discuțiile despre securitate trebuie să includă și aspectele legate de alimentație.
„Dacă se vorbește de securitate fără a se vorbi de alimentație, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”, a avertizat el, subliniind necesitatea unei abordări integrate. Această poziție a fost susținută și de alți experți în domeniu, care consideră că securitatea alimentară trebuie să fie o prioritate în strategia de apărare a Uniunii Europene.
Diverse organizații europene, precum Comisia Europeană și Parlamentul European, au început să discute despre măsuri menite să reducă dependențele alimentare, inclusiv prin sprijinirea agriculturii locale și promovarea inovațiilor în domeniul agricol.
În concluzie, provocările actuale impun o reacție coordonată din partea statelor membre pentru a asigura o securitate alimentară stabilă, care să nu fie influențată de factorii externi.
Comisarul Hansen a subliniat că este esențial ca Uniunea Europeană să își dezvolte politici care să sprijine producția locală și să minimizeze riscurile asociate cu dependențele externe.