Analiza viitorului Parlamentului European
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat stabilirea principalelor teme de analiză pentru Grupul de reflecție privind viitorul Parlamentului European, în cadrul celei de-a doua reuniuni de lucru organizate la Bruxelles, pe 10 februarie 2026, transmite Calea europeană. "Este esențial să ne pregătim pentru viitorul instituției noastre, având în vedere provocările cu care ne confruntăm", a declarat Negrescu. Inițiativa, lansată de europarlamentarul român și aprobată de Biroul PE, vizează elaborarea unui document amplu cu scenarii de evoluție a instituției până în 2040. Grupul de reflecție, coordonat de Negrescu, reunește reprezentanți politici de rang înalt: trei vicepreședinți ai Parlamentului European, un vicepreședinte de grup politic, un lider de delegație și membri din toate grupurile politice. Potrivit inițiatorului, această componență subliniază importanța și relevanța procesului.
Scopul demersului este realizarea unui raport prospectiv care să contureze posibilele direcții de dezvoltare ale Parlamentului European. Analiza va utiliza metodologia de foresight, recunoscută la nivel internațional, și va lua în calcul mai multe scenarii. Negrescu a precizat că abordarea va fi una academică și neutră, dar filtrul politic va avea un rol important, având în vedere structura grupului. Temele stabilite pentru analiză includ rolul Parlamentului în inițierea politicilor europene, mecanismele de control democratic, simplificarea și accelerarea procesului legislativ, transparența față de cetățeni, impactul extinderii UE, influența digitalizării și a inteligenței artificiale asupra democrației parlamentare, precum și funcționarea instituției în situații de criză.
Exercițiul se desfășoară pe baza cadrului STEEP, care analizează dimensiunile societale, tehnologice, economice, de mediu și politice, incluzând atât politica internă a UE, cât și factorii externi. La nivelul Parlamentului European există deja o echipă dedicată foresight-ului, iar instituțiile UE cooperează într-un mecanism comun de coordonare strategică. Negrescu a menționat că inițiativa se inspiră parțial din modelul Parlamentului Finlandei, unde funcționează o Comisie permanentă pentru Viitor, considerată un exemplu de bune practici în analiza prospectivă parlamentară.
Spre deosebire de modelul finlandez, grupul de reflecție de la PE este unul ad-hoc, cu mandat limitat la actuala legislatură, iar raportul final va fi aprobat de Biroul Parlamentului European, nu votat în plen. Primul document cu analiza de context și scenariile identificate urmează să fie prezentat Biroului PE până în septembrie 2026. Ulterior, vor fi formulate recomandări concrete, iar documentul final va fi finalizat până la sfârșitul mandatului legislativ. Negrescu a indicat că, după această etapă, procesul ar putea fi deschis și către cetățeni și societatea civilă, pentru un dialog mai amplu privind viitorul instituției.
Europarlamentarul român a subliniat că fiecare decizie europeană are implicații pe termen lung și că planificarea strategică este esențială pentru anticiparea provocărilor viitoare. El speră ca recomandările formulate să fie preluate ulterior de grupurile politice și să influențeze reformele instituționale ale Uniunii Europene. Victor Negrescu a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European în iulie 2024 și coordonează activitățile de cercetare și foresight ale instituției.
Inițiativa se înscrie în contextul dezbaterilor privind reforma UE, accelerate de perspectiva extinderii cu Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest.