Consultări europene în Belgia
România consiliul reprezintă subiectul principal al acestui articol. La întâlnirea informală a liderilor europeni de la Castelul Alden Biesen din Belgia, care a avut loc pe 11 februarie 2026, s-au creionat primele concluzii referitoare la politica economică și poziția Uniunii Europene în raport cu Statele Unite și China. Președintele României, Nicușor Dan, a fost prezent la discuții, subliniind că Europa nu avansează suficient de repede în implementarea planurilor stabilite cu un an și jumătate în urmă. "Toată lumea e de acord că Europa nu se mișcă suficient de repede, adică, față de ce și-a propus acum un an și jumătate, doi, n-a reușit", a declarat Dan, evidențiind nevoia de reforme rapide.
De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a pledat pentru o "autonomie strategică" a Europei, cerând un bloc mai puțin dependent de Washington. Macron a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să se împrumute pentru investiții comune și să sprijine industria internă pentru a face față concurenței cu dolarul. "Trebuie să creștem cheltuielile publice. Acestea vor veni fie din buget, fie – și asta la fel de mult – prin finanțare inovatoare, aș spune eu, adică prin accesarea pieței, așa cum am făcut în ultimele câteva luni", a afirmat Macron.
O concluzie comună a liderilor europeni a fost că Uniunea Europeană trebuie să reducă birocrația, propunând o mare piață de capital și reguli mai simple pentru înființarea de companii. De luna viitoare, vor fi implementate reguli care permit înființarea unei companii online în maxim 48 de ore, iar restricțiile de transport vor fi uniformizate la nivelul UE. Nicușor Dan a adus în discuție și necesitatea de a obține scăderea prețurilor la energie și alocarea de fonduri suplimentare pentru statele mai puțin dezvoltate din Uniune.
În cadrul reuniunii, s-au purtat discuții și despre participarea României la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump. România a fost invitată să participe la prima reuniune a consiliului, însă Administrația prezidențială a informat partenerii americani că anumite prevederi ale Cartei acestui Consiliu nu sunt complet compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de țara noastră. Nicușor Dan a menționat că un refuz al României ar putea conduce la anularea discuției directe cu Trump, planificată pentru sfârșitul lunii martie.
"Am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri pe care noi le avem - discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune, și este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea, și, în funcție de asta, o să luăm decizia", a declarat Dan. Această situație este complicată și de faptul că Italia și Polonia, liderii căror sunt apropiați de administrația Trump, au refuzat participarea la Consiliul pentru Pace. La fel au procedat și Franța și Germania, în timp ce până acum doar Bulgaria și Ungaria au aderat la inițiativă.
Deciziile pe care România le va lua în legătură cu participarea la Consiliul pentru Pace ar putea influența nu doar relațiile bilaterale cu Statele Unite, ci și poziția țării în cadrul Uniunii Europene pe termen lung.
Este esențial ca România să navigheze cu atenție acest context internațional complex, având în vedere impactul potențial asupra securității și economiei naționale.