Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Relația transatlantică este în centrul dezbaterilor de la Conferința de Securitate de la München din 2026, în contextul tensiunilor globale și al conflictului din Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că vechea ordine mondială nu mai există, marcând începutul unei noi ere a marilor puteri, în care Europa trebuie să-și afirme interesele și valorile.

EN

Brief

The transatlantic relationship is at the forefront of the Munich Security Conference in 2026, amidst global tensions and the ongoing conflict in Ukraine. German Chancellor Friedrich Merz emphasized the end of the old world order, marking the start of a new era of great powers, where Europe must assert its interests and values.

Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München
Sursa foto: mediafax.ro

Tensiuni și perspective globale

Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters. Reuniunea din acest an începe vineri, 13 februarie 2026, și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina. „Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul.

Legăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”. Președintele SUA, Donald Trump, a capturat atenția publicului cu acțiuni controversate, inclusiv amenințări la adresa unor țări din America Latină și impunerea de tarife.

Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina. Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german. Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi. Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene.

Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.

Cancelarul german Friedrich Merz le-a transmis un mesaj alarmant aliaților europeni, vineri, la Conferința de Securitate de la Munchen: vechea ordine mondială „nu mai există”. Potrivit oficialului, ordinea internațională „bazată pe drepturi și reguli” a dispărut. În discursul său de deschidere, Merz a afirmat: „Mă tem că trebuie să o spunem și mai direct: această ordine, imperfectă chiar și în cele mai bune vremuri ale sale, nu mai există în forma sa originală. A început o nouă eră a marilor puteri”.

Potrivit cancelarului german, „am trecut pragul către o eră caracterizată din nou, în mod deschis, de puterea și politica marilor puteri”, iar „revizionismul rus, războiul său brutal împotriva Ucrainei, sunt doar expresia cea mai flagrantă a acestui fapt”. China, potrivit lui Merz, „își afirmă pretenția la dominația globală” și „a pus bazele pentru aceasta de-a lungul multor ani, cu răbdare strategică”. În viitorul apropiat, „Beijingul ar putea să se confrunte militar cu Statele Unite pe picior de egalitate”, exploatând „sistematic” dependențele altora și „reinterpretând ordinea internațională pentru a se potrivi propriilor sale scopuri”.

Potențialul militar, politic, economic și tehnologic al Uniunii Europene „este enorm”, dar „nu reușim să îl exploatăm pe deplin”, a declarat cancelarul. Merz a subliniat că „decalajul dintre aspirații și posibilități s-a mărit prea mult”. „Și noi, europenii, ne pregătim pentru noua eră. În acest sens, ajungem la concluzii diferite față de, de exemplu, administrația de la Washington. Prima noastră sarcină astăzi, sarcina noastră ca europeni și, desigur, ca germani, este să recunoaștem noua realitate. Asta nu înseamnă că o acceptăm pur și simplu ca pe un destin imuabil. Nu suntem la mila acestei lumi. O putem modela. Nu am nicio îndoială: ne vom păstra interesele și valorile în această lume, cel puțin dacă ne bazăm cu hotărâre, împreună și cu încredere pe propriile noastre forțe”, a declarat cancelarul.

Potrivit lui Merz, în era marilor puteri, „libertatea noastră nu mai este considerată ceva de la sine înțeles, ci este amenințată” și va fi nevoie de „fermitate și voință pentru a apăra această libertate”, ceea ce va necesita „voința de a porni pe un nou drum, de a îmbrățișa schimbarea”. „Am început discuții confidențiale cu președintele francez Emmanuel Macron privind descurajarea nucleară europeană”, a declarat Merz. „Noi, germanii, ne îndeplinim obligațiile legale în acest sens. Dar considerăm că acest aspect este strâns legat de participarea noastră nucleară în cadrul NATO”, a declarat cancelarul, subliniind că guvernul german dorește „să consolideze și mai mult flancul estic”, iar brigada Bundeswehr din Lituania „reprezintă acest angajament”.

Merz a anunțat, de asemenea, că Germania va trimite Eurofighters suplimentare „pentru a proteja nordul îndepărtat”.