Recesiunea stârneşte scandal în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Marcel Ciolacu acuză guvernul Bolojan de manipularea statisticilor economice, în contextul în care România se confruntă cu recesiune tehnică. Premierul Bolojan susține că recesiunea era inevitabilă și că reformele sunt necesare pentru o dezvoltare pe termen lung. Perspectivele economice rămân incerte, dar analiștii sugerează că stabilizarea ar putea fi posibilă în a doua parte a anului 2026.

EN

Brief

Marcel Ciolacu criticizes Prime Minister Ilie Bolojan for allegedly manipulating economic data amid Romania's technical recession. Bolojan defends his policies as necessary reforms for sustainable growth. Economic prospects remain uncertain, though stabilization may be achievable in late 2026.

Recesiunea stârneşte scandal în România
Sursa foto: gandul.ro

Ciolacu atacă datele economice

Recesiunea stârneşte reprezintă subiectul principal al acestui articol. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat vineri, 13 februarie 2026, că datele economice prezentate de actualul guvern sunt "coafate", acuzându-l pe premierul Ilie Bolojan de manipularea statisticilor pentru a ascunde recesiunea. "Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!", a scris Ciolacu pe Facebook. Acesta a subliniat că românii resimt efectele acestor măsuri prin creşterea preţurilor şi scăderea veniturilor.

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), România a intrat în recesiune tehnică, având o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,9% în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025. Aceasta este cea de-a doua scădere consecutivă, după ce în trimestrul III PIB-ul a scăzut cu 0,2%. "Românii nu mai pot fi prostiţi cu cifre", a continuat Ciolacu, referindu-se la impactul vizibil al crizei economice asupra vieţii cotidiene.

Bolojan, pe de altă parte, a declarat că recesiunea era inevitabilă, explicând că România se află într-o tranziție de la un model economic bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. "Trebuie să ne asumăm acest proces de ajustare", a afirmat premierul. Într-o altă declarație, el a precizat că "recesiunea tehnică nu este o surpriză, ci o consecință a reformelor necesare".

Analistul economic Adrian Negrescu a confirmat că măsurile de austeritate implementate de guvernul Bolojan au dus la o scădere economică accentuată. "În 2025, am avut trei trimestre de scădere economică. Recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de scădere", a explicat Negrescu. El a adăugat că inflația din România este cea mai ridicată din Europa, atingând un nivel de 10% în ultimul an, ceea ce a dus la scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Negrescu a subliniat că, deși situația economică este dificilă, există perspective de stabilizare în a doua parte a anului 2026, cu o posibilă reducere a inflației. "Dacă guvernul va reuși să transforme stabilizarea într-o creștere, am putea vedea luminița de la capătul tunelului", a afirmat acesta.

Criticile lui Ciolacu vin într-un moment în care guvernul se confruntă cu o presiune crescândă din partea opoziției. Fostul premier a acuzat actuala conducere de lipsă de empatie față de cetățeni, afirmând că măsurile economice aplicate afectează în mod disproporționat populația vulnerabilă. "Aceste măsuri sunt rezultatul unui model care a fost aplicat timp de un deceniu", a concluzionat Ciolacu.

Pe de altă parte, Bolojan a insistat că reformele sunt necesare pentru a asigura o creștere sustenabilă pe termen lung. "Este esențial să ne concentrăm pe investiții și dezvoltare", a afirmat premierul, subliniind că acestea sunt prioritățile sale în gestionarea economiei.

În concluzie, criza economică actuală din România evidențiază tensiunile dintre guvern și opoziție, fiecare având perspective diferite asupra măsurilor economice și impactului acestora asupra societății.

În următoarele luni, evoluțiile economice și reacțiile guvernului vor fi cruciale pentru a determina direcția viitoare a economiei românești.