Analiză economică și perspective
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat vineri, 13 februarie 2026, că recesiunea tehnică în care a intrat România "face parte din costul anticipat și inevitabil" al tranziției economice. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a subliniat că țara nu traversează o criză, ci o "perioadă de corecție economică". Potrivit INS, creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, un rezultat al schimbării rapide a modelului economic. "Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară", a afirmat el. Bolojan a menționat că recesiunea tehnică temporară este un cost inevitabil care va conduce, în final, la o economie mai solidă și prosperitate reală.
Premierul a descris anul 2024 ca fiind "atipic", având un deficit bugetar ridicat de aproape 8-9% din PIB și un deficit extern semnificativ de 8,2% din PIB. "În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat", a explicat el. Conform INS, România a intrat în recesiune tehnică în prima parte a anului 2024, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. Premierul a subliniat că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a fost direcționată către consum curent și nu către dezvoltarea economică.
"Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau", a declarat Bolojan, adăugând că redresarea a început în iulie 2025, când economia a realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB. "Această ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%", a spus el. Bolojan a subliniat că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
În ceea ce privește perspectivele economice, premierul a afirmat că consolidarea fiscală este o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. "Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică", a concluzionat el.
Pe de altă parte, economistul Adrian Mitroi a avertizat că fiecare trimestru va fi mai slab decât cel precedent, subliniind că majorările de taxe și impozite au pus presiune pe companii și consum. "Fiecare familie simte recesiunea în coșul de cumpărături, în cheltuielile de întreținere și în facturile lunare", a precizat Mitroi. De asemenea, Iulian Lolea, economist-șef la Concordia, a subliniat că antreprenorii sunt îngrijorați și că trebuie luate măsuri de stimulare pentru a evita o spirală economică negativă.
Iancu Guda, specialist în economie, a declarat că România se vindecă de niște boli economice, afirmând că datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani. "Aparent, în ultimii 5 ani, am simțit că a fost bine, dar bunăstarea a fost finanțată pe datorie", a spus el. Guda a comparat situația actuală cu criza din 2008, când economia s-a prăbușit la -6%.
În concluzie, recesiunea tehnică în care România a intrat este un semnal de alarmă îngrijorător, dar nu un colaps total. Este necesară o corecție economică pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina impactul acestei tranziții și pentru a implementa măsuri care să stimuleze recuperarea economică.