Rolul Europei în NATO
Alianța Nord-Atlantică va deveni într-o măsură mai mare condusă de Europa, cu o prezență puternică continuă a Statelor Unite, pe măsură ce aliații europeni își vor crește semnificativ cheltuielile militare, a declarat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit Reuters și The Guardian.
„În următorii ani, vom vedea din ce în ce mai mult o NATO condusă mai mult de Europa, dar în același timp cu SUA absolut ancorată în organizație”, le-a spus Rutte reporterilor, în marja Conferinței de Securitate de la München.
„Vom face acest lucru pas cu pas, în strânsă colaborare cu Statele Unite, pe baza procesului de planificare a apărării pe care îl avem”, a adăugat șeful NATO. El a mai declarat că se așteaptă ca, în discursul de mâine al șefului diplomației americane, Marco Rubio, acesta să „continue, fără îndoială, să facă presiuni asupra europenilor pentru a continua să asume un rol mai important de lider în cadrul NATO și să facă în așa fel încât alianța să fie condusă într-o măsură mai mare de Europa”.
Rutte a precizat: „Mă aștept ca acest lucru să contribuie la consolidarea poziției SUA în cadrul NATO”. „Desigur, nu eu scriu discursul, dar am toată încrederea în acesta”, a mai spus șeful NATO. El a adăugat că europenii își măresc cheltuielile pentru apărare „nu numai pentru că SUA le solicită acest lucru, ci și pentru că este necesar din cauza amenințării rusești”.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, care se desfășoară în perioada 13–15 februarie. Discuțiile au vizat inclusiv consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova.
În prima zi a conferinței, lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Toate discuțiile au vizat „consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova, precum și aderarea la Uniunea Europeană”, potrivit reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Chișinău.
Tot în marja acestui eveniment, Maia Sandu are planificate discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu Reem Alabali Radovan, ministra federală pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a Germaniei. ,,Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone”, au menționat angajații structurii de la Chișinău.
Experiența pozitivă a Republicii Moldova în combaterea amenințărilor hibride va fi temă de discuție la Conferința de Securitate de la München din aceste zile, unde participă și preşedinta Maia Sandu, arată o analiză Deutsche Welle. Este cel mai important forum internațional dedicat securității globale la care și-au confirmat prezența numeroși șefi de stat și de guvern din întreaga lume. Președinta Maia Sandu va fi însoțită la reuniunea de la München de ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi.
După invazia Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, Republica Moldova și-a adaptat strategia militară, de securitate și apărare la noile amenințări regionale. În aceste documente, Chișinăul menționează tranșant că Rusia este principala amenințare la adresa securității naționale, după ce timp de peste trei decenii autoritățile moldovene au numit, de frică, Rusia „principal partener strategic și prieten”.
Pledoaria din 2016 a ex-președintelui pro-rus Igor Dodon de desființare a Armatei Naționale, care se înscria în tactica Kremlinului de vulnerabilizare maximă a Chișinăului în raport cu puterea militară a regimului separatist pro-rus de la Tiraspol, a fost înlocuită cu un amplu și intens proces de modernizare a armatei moldovene aproape de standardele NATO, ceea ce a iritat Rusia și a descurajat regimul separatist de la Tiraspol.
După prăbușirea regimului Dodon, Rusia a încercat în patru scrutine consecutive să preia controlul politic asupra Republicii Moldova prin metode specifice războiului hibrid, pentru a-i anihila, prin agenții săi politici, orice zvâcnire de rezistență și apărare. A pompat sute de milioane de euro (echivalentul a 2% din PIB-ul Moldovei) în interferențe menite să deturneze rezultatul alegerilor din 2024 și 2025.
Dar moldovenii s-au mobilizat în apărarea democrației, compensând voturile cumpărate de Rusia cu cât mai multe voturi autentice. A fost momentul în care moldovenii au conștientizat că este singura și ultima lor șansă de a-și salva țara. Democrația a fost, în cazul Moldovei, arma care a învins uriașa mașinărie de război a Rusiei agresoare.
În actualul context regional, experiența Republicii Moldova este extrem de valoroasă, deoarece, dacă ar cădea Ucraina, Putin nu s-ar opri în Moldova. Ținta lui este Europa și el sapă deja sub temelia democrației europene prin platforme nocive și lideri ostili cu misiuni demolatoare.
Maia Sandu caută un loc pentru Moldova în noua arhitectură de securitate a Europei la Conferința de Securitate de la München. Metamorfozele din ultimul an din SUA au arătat foarte clar că Europa trebuie să fie mai independentă militar de SUA. Regulile care au stat la baza ordinii internaționale după Al Doilea Război Mondial, care ofereau stabilitate și predictibilitate, aproape că nu mai funcționează, și e nevoie de o nouă construcție care să țină în siguranță și Moldova, și Ucraina în cadrul UE.
Pentru că Europa va fi mai puternică și mai sigură cu aceste două state în cadrul UE. E un interes reciproc. Maia Sandu va folosi platforma conferinței de la München pentru a-i convinge de asta pe unii lideri europeni cărora „influencerii” lui Putin le-au insuflat că Moldova și Ucraina în UE vor însemna mai multă insecuritate pentru Europa. Realitatea este inversă. Europa va avea probleme în plus dacă, la un moment dat, agenții politici ai Kremlinului ar reveni la „butoane” la Chișinău și Kiev.
După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Maia Sandu a afirmat că va face totul ca să păstreze pacea în Moldova și că va face totul ca Moldova să rămână parte a lumii libere. „Dacă vrem pace, trebuie să-i ajutăm pe ucraineni prin toate mijloacele să-l oprească pe Putin. (…) Doar într-o lume liberă, democratică putem trăi demn”, spune șefa statului.
„Când dreptul internațional nu te mai apără suficient, trebuie să faci parte din alianțe, să ai prieteni buni, statornici, capabili să sară în ajutor atunci când este nevoie. De aceea, politica externă a Republicii Moldova va fi orientată spre ancorarea fermă a țării în parteneriate solide, credibile, pragmatice – parteneriate cu state care se ajută reciproc într-o lume tot mai ostilă. Iar cel mai important parteneriat pentru Moldova este UE.
Aderarea la UE reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a Republicii Moldova ca parte a lumii libere, iar relația strategică cu România constituie un pilon central al securității, stabilității și dezvoltării Republicii Moldova”, consideră Maia Sandu.