Implicatii etice și profesionale
O imagine valorează cât o mie de cuvinte sau, poate, un plus consistent la salariu. Cercetători din mediul academic din Statele Unite și Israel susțin că trăsăturile de personalitate deduse cu ajutorul analizei fotografiilor prin inteligența artificială (AI) pot prezice cum se vor descurca pe piața muncii persoanele reprezentate, relatează The Register. Marina Niessner, profesoară asociată de finanțe la Indiana University și unul dintre autorii studiului, afirmă: „Evaluarea personalității este deja larg răspândită în departamentele de resurse umane, iar instrumentele AI sunt adoptate rapid.”
Într-un articol publicat în februarie 2026, intitulat „AI Personality Extraction from Faces: Labor Market Implications”, cercetătorii detaliază metoda prin care au folosit imaginile faciale de pe LinkedIn ale peste 96.000 de licențiați în administrarea afacerilor (MBA) pentru a extrage trăsăturile lor de personalitate. Aceștia s-au concentrat pe trăsăturile „Big Five” – Deschiderea, Conștiinciozitatea, Extraversiunea, Agreabilitatea și Nevrotismul.
Algoritmul de învățare automată utilizat a fost descris inițial într-un articol din 2020, fiind unul dintre cele 24 de articole citate ca exemple de „pseudoștiință spălată prin Machine Learning”. Totuși, autorii noului articol susțin că algoritmul lor „folosește trăsături faciale pentru a prezice personalitatea auto-raportată”. Aceștia argumentează că modelul nu imită „judecata superficială” umană, ci identifică corelații între trăsături faciale și profiluri psihologice reale.
Potrivit cercetătorilor, aplicând algoritmul, au constatat că trăsăturile de personalitate deduse din caracteristicile faciale oferă o putere predictivă semnificativă pentru rezultatele pe piața muncii, incluzând rangul universității, nivelul inițial al remunerației și traiectoriile salariale. Această metodă ar putea deveni un instrument pentru departamentele de resurse umane în evaluarea candidaților, deși cercetătorii avertizează asupra riscurilor de părtinire.
Marina Niessner a declarat că, în SUA și alte țări, instituții precum băncile folosesc deja chestionare de personalitate în deciziile de angajare. „Mediul de reglementare este foarte incert. Nu credem că aceasta este o modalitate validă de a face lucrurile, dar este important să existe o evaluare academică a acestor metodologii înainte de a discuta despre reglementarea lor”, a spus Niessner.
Acest subiect ridică întrebări importante privind etica și eficiența utilizării AI în procesele de recrutare, subliniind nevoia de reglementare și evaluare științifică a acestor metode emergente. Continuarea discuțiilor în cadrul comunității academice și profesionale este esențială pentru a evita discriminarea și abuzurile în utilizarea acestor tehnologii.
În concluzie, deși tehnologia promite să îmbunătățească procesele de recrutare, este crucial ca reglementările să fie stabilite pentru a proteja drepturile candidaților.
Evaluarea academică a acestor metode va influența viitorul utilizării AI în resurse umane.