Bolojan despre recesiunea tehnică: Nu traversăm o criză

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică din România este un proces inevitabil în contextul reformelor economice. El a subliniat că, deși economia a înregistrat o creștere modestă, actuala corecție este necesară pentru a construi o economie mai stabilă și mai competitivă.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan stated that the technical recession in Romania is an inevitable process within economic reforms. He emphasized that although the economy recorded modest growth, the current correction is necessary for building a more stable and competitive economy.

Bolojan despre recesiunea tehnică: Nu traversăm o criză
Sursa foto: evz.ro

Corecție economică necesară

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 13 februarie 2026, că recesiunea tehnică anunțată era previzibilă și face parte dintr-un proces de reformă economică asumat de Guvern. "Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară", a transmis Bolojan pe Facebook.

Premierul a subliniat că actuala contracție economică este un efect inevitabil al ajustării fiscale. "Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe".

Bolojan a explicat că anii 2024 și 2025 trebuie analizați împreună. În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală sub 1%. Potrivit Institutului Național de Statistică, în prima parte a anului 2024 a fost o recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.

"În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024, recesiunea tehnică a fost evidentă. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei", a detaliat premierul.

Bolojan a afirmat că în 2024 "am cheltuit mult, dar am crescut puțin" și că dezechilibrele s-au accentuat. În iulie 2025, a început redresarea printr-o corecție de aproximativ 1% din PIB. "Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%... Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați".

Premierul a subliniat că disciplina fiscală este esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. "Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung".

Potrivit Institutului Național de Statistică, România a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul din trimestrul IV 2025 a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul anterior.

În replică, liderul PSD Sorin Grindeanu a afirmat că intrarea în recesiune este "o rușine pentru întreaga Coaliție" și a criticat direcția economică actuală, invocând "încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional și obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale".