Dezbateri și propuneri
Președintele Bucureștiului, Nicușor Dan, a discutat recent despre posibila interzicere a accesului minorilor la rețelele sociale, în cadrul unei conferințe de presă susținute după reuniunea informală a Consiliului European, pe 12 februarie 2026. "E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată", a afirmat Dan, subliniind importanța consultării experților în domeniu înainte de a lua o decizie.
Această discuție vine pe fondul unor măsuri recente adoptate de alte țări, precum Australia, care a devenit prima națiune ce a interzis accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, urmată de Spania, care a impus reglementări similare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat că platformele vor trebui să implementeze sisteme de verificare a vârstei, pentru a asigura un mediu digital mai sigur pentru tineri. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, 72% dintre tineri au acces la rețelele sociale, iar acest procent a crescut constant în ultimii ani.
Nicușor Dan a subliniat că, dincolo de problema accesului minorilor la platformele sociale, există două aspecte fundamentale care necesită atenția autorităților și a societății: consumul de droguri în rândul tinerilor și integrarea acestora în activități sociale constructive. "Una este întreg fenomenul consumului de droguri, iar aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT-ului este foarte important", a declarat el. De asemenea, a subliniat necesitatea de a oferi tinerilor alternative sănătoase pentru a preveni dependențele.
Experții în domeniul sănătății mintale și al educației au salutat inițiativa de a discuta despre reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, însă au atras atenția asupra impactului pe care aceste platforme îl au asupra dezvoltării sociale și emoționale a tinerilor. Dr. Andreea Ionescu, specialist în psihologie la Universitatea București, a declarat: "Este esențial să avem o abordare echilibrată, care să includă nu doar restricții, ci și educație digitală pentru tineri."
Pe de altă parte, există și voci critice care consideră că interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale nu va rezolva problemele de fond legate de dependență și consumul de droguri. Mihai Popescu, activist pentru drepturile tinerilor, a spus: "În loc să interzicem, ar trebui să ne concentrăm pe educarea tinerilor despre utilizarea responsabilă a tehnologiei."
Comparativ cu alte țări europene care au adoptat măsuri similare, România ar putea să se alinieze la aceste tendințe, dar va trebui să ia în considerare specificitățile culturale și sociale ale țării. De exemplu, în Marea Britanie, s-au implementat programe educaționale în școli pentru a ajuta tinerii să navigheze în siguranță pe rețelele sociale.
În concluzie, discuția despre interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale este doar începutul unei dezbateri mai ample privind sănătatea mintală a tinerilor și responsabilitatea societății în a le oferi un mediu sigur. Nicușor Dan a subliniat că, după ce specialiștii vor finaliza discuțiile, este responsabilitatea politicului să ia măsuri adecvate. Această problemă necesită o abordare integrată, care să implice nu doar reglementări legale, ci și sprijin comunitar și educație.
Pe viitor, este esențial ca autoritățile să colaboreze cu experți și organizații non-guvernamentale pentru a dezvolta politici care să protejeze tinerii fără a-i izola de un instrument esențial în comunicarea modernă.