Coordonări între state europene
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 12 februarie 2026, la reuniunea informală a Consiliului European desfășurată la castelul Alden Biesen, că ideea unei „Europe cu mai multe viteze” nu presupune crearea unor regimuri diferite în interiorul Uniunii, ci reprezintă doar coordonări punctuale între state care împărtășesc aceleași priorități și doresc să promoveze împreună anumite inițiative. "Europa cu mai multe viteze, cel puțin cum este ideea acum, sunt reuniuni de țări, cum a fost cea de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune o idee pe masa Consiliului. Nu trebuie să avem vreo îngrijorare", a declarat Nicușor Dan.
Declarațiile președintelui vin în contextul în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut, înaintea reuniunii, că Uniunea ar trebui să ia în considerare cooperarea între grupuri mai mici de state atunci când nu se poate ajunge la unanimitate pentru avansarea agendei economice. Acest concept de „Europe cu mai multe viteze” a generat pe parcursul timpului discuții intense, având în vedere tendințele diferite de dezvoltare între statele membre.
În cadrul aceleași reuniuni, fostul premier italian Mario Draghi a pledat pentru un „federalism pragmatic” în interiorul UE, subliniind că o astfel de abordare ar putea ajuta la soluționarea problemelor economice cu care se confruntă blocul comunitar. Potrivit unui raport din 2025 al Comisiei Europene, disparitățile economice între statele membre au crescut, iar măsurile corecte de coordonare ar putea ajuta la reducerea acestor diferențe.
Pe de altă parte, specialiștii în politici europene susțin că ideea unei Europe cu două viteze ar putea duce la o fragmentare a Uniunii. "Există riscul ca statele mai puțin dezvoltate să fie lăsate în urmă, iar deciziile importante să fie luate doar de către câteva țări", a afirmat Dr. Andreea Mihăilă, expert în politici europene la Institutul de Studii Politice. Aceasta a subliniat importanța menținerii coeziunii între statele membre pentru a evita polarizarea.
În acest context, multe țări din Estul Europei, inclusiv România, au exprimat temeri cu privire la această abordare. De exemplu, în 2025, un sondaj realizat de Eurobarometru a arătat că aproape 60% dintre români consideră că o astfel de divizare ar putea fi dăunătoare pentru țara lor. Aceștia au cerut o mai mare implicare a autorităților române în discuțiile europene pentru a asigura că interesele naționale sunt reprezentate.
În timp ce Nicușor Dan a încercat să calmeze temerile, subliniind că nu există intenții de reglementare diferită între țări, criticii au subliniat că, fără o voință politică puternică, coordonarea între statele cu interese comune ar putea duce la o neglijare a țărilor cu probleme economice. De exemplu, Polonia și Ungaria, care au refuzat să participe la anumite inițiative europene, au fost citate ca exemple de cum divergențele pot afecta unitatea Uniunii.
În concluzie, discuțiile despre Europa cu două viteze rămân un subiect de dezbatere intensă. În timp ce unii lideri consideră că este o necesitate pentru a avansa în fața provocărilor globale, alții avertizează că acest lucru ar putea submina coeziunea Uniunii Europene.
Următoarele întâlniri ale Consiliului European vor fi cruciale pentru a determina direcția pe care o va lua Uniunea în acest sens și pentru a asigura că toate statele membre au un cuvânt de spus în deciziile importante.