Mesaj de responsabilitate
Lucian Romașcanu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău, a depus jurământul ca membru al Curții Europene de Conturi pe 12 februarie 2026. Într-o postare pe rețelele sociale, el a declarat că va reprezenta România 'cu cinste', subliniind responsabilitatea pe care o implică această funcție. 'Astăzi am avut marea onoare de a depune, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, jurământul ca membru al Curții Europene de Conturi. Este o mare responsabilitate, pe care o simt și o trăiesc ca atare', a spus Romașcanu. Acesta a fost desemnat de Guvernul României pentru un mandat de șase ani, începând din 1 iulie 2025, iar numirea sa a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, unde a obținut 22 de voturi pentru în Comisia de Control Bugetar și 437 în plen.
Romașcanu a explicat că România a instituit un cadru antifraudă pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), dar a subliniat că există încă deficiențe în implementarea acestuia. 'România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător, dar persistă deficiențe în ceea ce privește evaluările riscurilor și utilizarea analizelor de date', a declarat el într-o conferință de presă. Acest cadru include măsuri de detectare a fraudei și politici antifraudă pentru toate organismele de punere în aplicare selectate din țară.
În acest context, Romașcanu a subliniat rolul activ al Organismului de coordonare din România (CIC PNRR), care are responsabilitatea de a concepe și implementa cadrul antifraudă. 'Acest organism stabilește cerințe și orientări pentru organismele de punere în aplicare, inclusiv pentru raportarea suspiciunilor de fraudă și evaluările riscurilor', a explicat el. România a fost selectată pentru un audit bazat pe mai mulți indicatori de risc, inclusiv numărul de cazuri gestionate de Parchetul European.
Raportul recent al Curții de Conturi Europene a evaluat eficiența sistemelor instituite pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și a constatat că, deși România a implementat un cadru antifraudă, unele politici au fost adoptate cu întârziere. 'Auditurile Comisiei Europene au fost un factor-cheie pentru îmbunătățirea sistemului din România, dar introducerea măsurilor a fost uneori tardivă', a adăugat Romașcanu.
El a menționat că, până în mai 2025, România a încărcat în sistemul Arachne aproape 8.000 de proiecte din cadrul RRF, ceea ce este semnificativ mai puțin decât alte state membre. Acest lucru afectează capacitatea de a detecta fraudele bazate pe date, comparativ cu Italia, care are o imagine mai cuprinzătoare a proiectelor.
Romașcanu a subliniat importanța controalelor antifraudă, care acoperă toate domeniile principale de risc. 'Organismele de punere în aplicare din România aplică o abordare similară cu cea utilizată pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative cu cele bazate pe riscuri. Este esențial ca aceste controale să fie aplicate eficient', a afirmat el.
În concluzie, Lucian Romașcanu a reafirmat angajamentul României de a îmbunătăți sistemele de detectare și prevenire a fraudelor. 'Este vital să protejăm interesele financiare ale Uniunii Europene și să asigurăm transparența utilizării fondurilor', a adăugat el.
România continuă să fie monitorizată de Comisia Europeană pentru a îmbunătăți sistemele de control și a preveni fraudarea fondurilor europene.