Măsuri de cenzură online
Rusia face un nou pas în direcția controlului strict al spațiului online. Autoritățile de la Moscova au început să restricționeze accesul la Telegram, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din țară, invocând motive ce țin de „protecția cetățenilor ruși”. Serviciul federal de supraveghere în domeniul telecomunicațiilor, Roskomnadzor, a anunțat că limitează funcționarea aplicației până când „încălcările legislației ruse vor fi eliminate”. Instituția acuză Telegram că refuză să blocheze conținut considerat „criminal și terorist” și susține că datele personale ale utilizatorilor „nu sunt protejate în mod corespunzător”. Reprezentanții aplicației resping aceste afirmații, precizând că platforma combate activ utilizarea abuzivă.
Agenția de presă TASS a relatat că Telegram riscă amenzi în valoare de 64 de milioane de ruble (aproximativ 828.000 de dolari), pentru presupusa refuzare a eliminării conținutului interzis și pentru lipsa unor măsuri de „autoreglementare”. Primele efecte nu au întârziat să apară. Platforma Downdetector a înregistrat peste 11.000 de plângeri în decurs de 24 de ore, utilizatorii reclamând că aplicația funcționează greu, nu încarcă fotografii sau videoclipuri, nu trimite mesaje ori, în unele cazuri, nu se deschide deloc.
Măsura este cu atât mai surprinzătoare cu cât Telegram este utilizat pe scară largă în Rusia – inclusiv de oficiali de rang înalt, instituții de stat, mass-media publică, dar și de Kremlin și chiar de Roskomnadzor. Fondatorul aplicației, Pavel Durov, a reacționat public, acuzând Kremlinul că încearcă să forțeze cetățenii să migreze către o alternativă controlată de stat. „Rusia restricționează accesul la Telegram pentru a-și împinge cetățenii către o aplicație controlată de stat, creată pentru supraveghere și cenzură politică. Acum opt ani, Iranul a încercat aceeași strategie – și a eșuat”, a transmis Durov.
El a subliniat că, în pofida interdicțiilor, majoritatea iranienilor au continuat să folosească Telegram, preferând platforma sa în locul alternativelor monitorizate de autorități. „Restrângerea libertății cetățenilor nu este niciodată soluția corectă. Telegram susține libertatea de exprimare și confidențialitatea, indiferent de presiuni”, a adăugat acesta. În Rusia, alternativa promovată de autorități este aplicația Max, dezvoltată de VK (fosta VKontakte), companie pe care Durov a cofondat-o înainte de a-și vinde participația și de a părăsi țara în 2014, după ce, potrivit declarațiilor sale, Kremlinul ar fi cerut datele utilizatorilor ucraineni. În prezent, VK este controlată de stat. Max este deja preinstalată pe toate smartphone-urile și tabletele noi vândute în Rusia.
Nu este prima confruntare dintre Moscova și Telegram. Autoritățile ruse au încercat să blocheze aplicația și în 2018. Mai recent, în august, Roskomnadzor a anunțat restricții parțiale pentru apelurile efectuate prin Telegram și WhatsApp, invocând riscuri de fraudă, șantaj și activități teroriste. Interesant este că măsura a stârnit critici chiar din interiorul taberei pro-Kremlin. Unii bloggeri militari ruși, cunoscuți pentru relatările lor de pe frontul din Ucraina, au acuzat autoritățile că „ajută inamicul” și că îi forțează pe soldați să comunice „prin porumbei călători”.
Experții în politici digitale susțin că Rusia urmărește de ani buni modelul chinez al „Marelui Firewall” – sistemul sofisticat de cenzură și supraveghere online. Cu toate acestea, nivelul de control tehnologic nu ar fi încă la nivelul Beijingului, iar utilizatorii experimentați continuă să acceseze aplicațiile restricționate prin VPN și alte metode alternative. Până în prezent, Durov nu comentase direct acțiunile autorităților ruse împotriva Telegram. În schimb, a criticat în repetate rânduri guvernele europene pentru inițiativele de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, acuzând Franța că ar fi „singura țară care urmărește penal toate platformele ce oferă un anumit grad de libertate”.
Restricțiile recente confirmă însă o tendință clară: Kremlinul își consolidează controlul asupra spațiului digital, chiar cu riscul nemulțumirii unei părți a societății.