Discuții despre obligația medicilor
Rectorii medicină reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, a afirmat că discuția privind obligația medicilor de a rămâne în România după terminarea studiilor trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți. "Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici", a declarat acesta pentru Edupedu.ro. Rectorul a subliniat că problema nu este doar numărul de absolvenți, ci și distribuția acestora în teritoriu și atractivitatea sistemului pentru tinerii medici.
România formează un număr mare de absolvenți de Medicină, dar o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. Astfel, există dezechilibre semnificative, cum ar fi faptul că medicina de familie reprezintă doar o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre aceștia activează în mediul urban. "Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia apoi administrativă", a explicat rectorul.
Propunerea premierului Ilie Bolojan de a impune o perioadă minimă de muncă în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public este văzută de Azamfirei ca o formă de recuperare a investiției statului și o soluție pentru deficitul din anumite zone sau specialități. Rectorul a subliniat că măsura ar trebui implementată ca un angajament de serviciu, nu ca o restricționare a mobilității profesionale. "Propunerea poate fi discutată ca un mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu", a menționat acesta.
O variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare. Azamfirei a sugerat un model contractual cu obligații de serviciu sau rambursare proporțională, aplicat nediscriminatoriu și însoțit de stimulente. "Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente", a explicat el.
Rectorul a avertizat, însă, că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: "O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație".
Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră că este esențial un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră. "Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, ca această obligație să nu devină descurajantă pentru tineri", a spus Azamfirei.
În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a afirmat că ideea avansată de premier este legitimă și merită o discuție serioasă, cu reguli clare și aplicabile. "Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic", a declarat Buzoianu.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a suscitat reacții controversate în rândul medicilor, mulți dintre aceștia subliniind că plecările din țară nu sunt determinate doar de motive financiare, ci de probleme sistemice. "Domnule Bolojan, eu sunt un medic care a plecat din țară imediat după ce am terminat facultatea la buget pe banii statului. Poate aveți nevoie să auziți de la noi, cei care am plecat, de ce am făcut-o", a spus un medic.
Aceștia susțin că lipsa posturilor transparente și ocuparea lor pe criterii informale îi determină pe mulți să caute oportunități în străinătate. Un alt medic a declarat: "Să vorbim despre motivele pentru care medicii pleacă din țară, pentru că vă garantez că nimeni nu pleacă de bine".
Declarațiile premierului au generat un val de reacții negative, medicii exprimându-și nemulțumirea față de propunere, considerând-o ca fiind o practică "dictatorială". Unii au subliniat că rezidențiatul nu este gratuit, ci se desfășoară pe baza unui contract de muncă, iar medicii rezidenți sunt plătiți pentru activitatea lor. "Rezidentiatul plătit de statul român pentru munca depusă de rezidenți în spitale, nu pe moca", a afirmat un alt medic.
În concluzie, discuțiile despre obligația medicilor de a rămâne în România după terminarea studiilor sunt complexe și necesită o abordare echilibrată, care să ia în considerare nu doar nevoile statului, ci și drepturile și aspirațiile profesionale ale tinerilor medici.
Este esențial ca orice măsură propusă să fie însoțită de un pachet de sprijin adecvat, care să facă această obligație realizabilă și echitabilă pentru toți cei implicați.