Impactul demersului ÎCCJ
Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a comentat în direct la Digi24 cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește pensiile speciale ale magistraților. Zegrean a subliniat că CCR trebuie să decidă dacă dă curs solicitării ÎCCJ, iar în acest caz o soluție de la CJUE ar urma să vină într-un termen de aproximativ doi ani. Acesta a mai subliniat și exemplele din Polonia și Ungaria, subliniind că CJUE a dat dreptate magistraților în ambele situații.
Între timp, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat dezbaterea pe tema pensiilor magistraților până pe 18 februarie, când va decide dacă va sesiza CJUE sau nu. Potrivit surselor Digi24, aceasta este a cincea amânare dată de CCR pe legea care micșorează pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare.
„Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea. Dacă se acceptă cererea de sesizare CJUE, trebuie să trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la CJUE. Practic, o astfel de cerere durează cam doi ani de zile. Fiind vorba de judecători și o situație în interes național, s-ar putea să dea prioritate acolo”, a răspuns Augustin Zegrean, întrebat dacă sesizarea CJUE ar putea duce la amânarea deciziei.
Zegrean a amintit că, în ultimii ani, situații similare au fost întâlnite în Ungaria și Polonia, când factorul politic a încercat micșorarea vârstei de pensionare a judecătorilor constituționali, cu scopul de a-i schimba din funcție. „Au făcut plângere la CJUE și au câștigat. În Polonia a fost cam aceeași poveste. Vă amintiți când cu 2-3 ani în urmă au fost judecătorii în grevă și populația de partea lor. Și acolo voiau să îi scoată mai repede pe judecători la pensie. Și acolo au făcut la CJUE și au câștigat”, a adăugat Zegrean.
El a subliniat că judecătorii constituționali pot respinge cererea de sesizare a CJUE, „dacă o găsește neîntemeiată”. De asemenea, acesta a menționat că CCR s-a adresat CJUE o singură dată până acum, în cazul Coman-Hamilton. „În Europa, multe instanțe și judecători se adresează acestei curți, pentru că avem această posibilitate să cerem CJUE să se pronunțe dacă un text dintr-o lege e în conformitate cu legislația europeană”, a mai precizat Augustin Zegrean.
Marți, cu o zi înainte de ședință, ÎCCJ condusă de Lia Savonea a solicitat CCR să sesizeze CJUE pentru a se stabili dacă modificările la pensiile magistraților propuse de Guvernul Bolojan respectă Dreptul Uniunii Europene.
„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a motivat ICCJ.