Avertismentul cancelarului german
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, 11 februarie 2026, că dacă Europa vrea să evite "declinul" economic, ea trebuie să adopte "decizii puternice" şi să reducă drastic reglementările. Potrivit AFP, Merz a declarat: "După 25 de ani de declin progresiv în raport cu principalii noştri concurenţi, este timpul să luăm din nou decizii puternice", în faţa unui grup de industriaşi reuniţi la Anvers, în Belgia. El a subliniat că "doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană" şi a insistat asupra necesităţii de a acţiona rapid şi decisiv, în ajunul unui summit al Celor 27 dedicat competitivităţii UE.
Merz a subliniat că "trebuie să dereglementăm toate sectoarele" şi a considerat că trebuie să se revizuiască întreaga legislaţie europeană, fără a ne mulţumi doar cu modificări "minore". Criticând propunerea Franţei de a institui "preferinţa europeană", care ar obliga întreprinderile beneficiare de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa, cancelarul a explicat că o astfel de măsură ar trebui să fie rezervată "doar sectoarelor strategice şi ca ultimă soluţie".
Merz a declarat că preferă conceptul de "Made with Europe" în loc de "Made in Europe", argumentând că trebuie să se menţină deschiderea faţă de ţările partenere ale Uniunii Europene. În acest context, este important de menţionat că reglementările actuale sunt percepute de mulţi economişti ca fiind un obstacol în calea competitivităţii europene, iar dereglementarea ar putea stimula inovaţia şi investiţiile.
Expertul economic Dan Suciu de la Universitatea din Bucureşti afirmă că "dereglementarea poate aduce beneficii pe termen scurt, dar trebuie gestionată cu prudenţă pentru a evita consecinţele negative asupra mediului şi societăţii". De asemenea, alte voci, precum cele ale unor lideri sindicali, avertizează că dereglementările excesive ar putea duce la o deteriorare a condiţiilor de muncă.
În timp ce propunerile lui Merz sunt susţinute de unele state membre ale UE, precum Germania şi Olanda, alte ţări, în special cele din sudul Europei, se opun unei abordări atât de radicale. De exemplu, Italia şi Spania îngrijorează că dereglementarea ar putea afecta standardele de muncă şi protecţia socială.
Este important de menţionat că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice serioase, inclusiv inflaţia ridicată şi încetinirea creşterii economice. Potrivit Eurostat, PIB-ul UE a crescut cu doar 1,5% în 2025, iar ratele inflaţiei au atins 6,3% în aceeaşi perioadă. Aceste cifre subliniază necesitatea unor măsuri economice eficiente pentru a revitaliza economia europeană.
În concluzie, apelul lui Friedrich Merz la acţiuni decisive şi dereglementare poate fi văzut ca un răspuns la provocările economice actuale ale Europei. Cu toate acestea, este esenţial ca orice reformă să fie bine echilibrată, luând în considerare atât necesităţile economice, cât şi cele sociale ale cetăţenilor europeni.
Summitul de la Bruxelles ar putea oferi o platformă importantă pentru discuţii pe această temă, iar liderii europeni vor trebui să găsească un compromis între dereglementare şi protecţie socială.