Tudor Chirilă acuză suveraniștii de lipsa de cultură

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Tudor Chirilă a criticat Guvernul Bolojan pentru măsurile privind reglementarea muncii actorilor, acuzând suveraniștii de lipsa de prioritate acordată culturii române. În data de 10 februarie 2026, actorii de la TNB au protestat față de obligația de a lucra 8 ore pe zi, evidențiind o nemulțumire generalizată în rândul comunității culturale. Chirilă a subliniat că dezinteresul față de cultură s-a acumulat în ultimii 35 de ani, indiferent de guvernare.

EN

Brief

Tudor Chirilă criticized the Bolojan Government for its measures regarding the regulation of actors' work, blaming the sovereigntists for neglecting Romanian culture. On February 10, 2026, TNB actors protested against the obligation to work eight hours a day, highlighting widespread discontent within the cultural community. Chirilă emphasized that the disinterest in culture has accumulated over the last 35 years, regardless of the ruling party.

Tudor Chirilă acuză suveraniștii de lipsa de cultură
Sursa foto: gandul.ro

Protest față de Guvernul Bolojan

Tudor Chirilă, cunoscut actor și activist cultural, a criticat dur Guvernul condus de Bolojan pentru măsurile ce vizează reglementarea muncii actorilor, afirmând că suveraniștii sunt principala vină pentru această situație. Într-o declarație recentă, Chirilă a subliniat că „cultura română nu este o prioritate pentru nimeni. Nici pentru guvern, nici pentru suveraniștii care se bat cu pumnii în piept că ne pierdem identitatea.” Această afirmație a fost făcută în contextul în care pe 10 februarie 2026, Maia Morgenstern și actorii de la Teatrul Național București (TNB) au organizat un protest împotriva măsurilor guvernamentale care îi obligă să lucreze 8 ore pe zi, la fel ca orice alt angajat.

Chirilă a subliniat faptul că nu există nicio reacție oficială din partea partidelor naționaliste, pe care le consideră extremiste, cu privire la situația Ministerului Culturii, care a ajuns sub conducerea UDMR. „N-o să vedeți nicio poziție oficială de protest a partidelor așa zis naționaliste, de fapt extremiste, cum că acest minister a ajuns la UDMR. Adică era mină de aur în comunicarea suveranistă, uite domle’ cine se ocupă de cultura noastră națională, cum e posibil, bla, bla. Nimic, nu e o temă importantă”, a declarat Chirilă.

Critica sa vizează și lipsa unui manager la TNB, o problemă considerată vitală pentru buna funcționare a instituției. Potrivit datelor din 2025, TNB nu a avut un director stabil timp de aproape un an, ceea ce a dus la o instabilitate în managementul cultural. „Nu s-a dat niciun suveranist cu fundul de pământ că nu are Teatrul Național manager sau că se politizează administrarea patrimoniului prin absorbția Institutului Național al Patrimoniului (INP), două instituții în directă legătură cu identitatea națională despre care fac ei caz atât,” a adăugat artistul.

Această situație nu este nouă, Chirilă subliniind că dezinteresul față de cultură s-a acumulat în ultimii 35 de ani, indiferent de cine a fost la guvernare. De asemenea, artistul a făcut apel la o implicare mai mare din partea societății și a instituțiilor în susținerea culturii române, afirmând că fără o reacție concertată, identitatea culturală a României va avea de suferit.

Pe lângă protestul de la TNB, alte teatre din țară, precum Teatrul Național Cluj-Napoca și Teatrul Național Timișoara, au anunțat că se alătură acestei acțiuni, evidențiind o nemulțumire generalizată în rândul actorilor și al personalului cultural. Această mișcare a fost sprijinită și de organizații culturale, care consideră că reglementările recente vor afecta negativ creativitatea și libertatea artistică.

Criticii Guvernului Bolojan și ai suveraniștilor subliniază că, fără o reformă reală în domeniul culturii, România riscă să piardă nu doar valoarea artistică, ci și pe cea educațională, având în vedere rolul crucial pe care cultura îl joacă în formarea identității naționale. În acest context, Chirilă a făcut apel la un dialog deschis între autorități și comunitatea artistică, pentru a găsi soluții viabile pentru problemele din domeniu.

În concluzie, protestele din 10 februarie 2026 evidențiază un climat de tensiune în sectorul cultural din România, iar reacțiile autorităților vor fi cruciale pentru viitorul acestuia. Chirilă și alți actori din domeniu continuă să ceară o mai mare responsabilitate din partea guvernanților, insistând că cultura națională trebuie să fie o prioritate, nu o opțiune marginală.

Aceste evenimente subliniază nevoia urgentă de a regândi modul în care cultura este administrată în România și de a asigura că actorii și instituțiile culturale sunt sprijiniți în misiunea lor de a promova identitatea națională.