Protestele din Ținutul Secuiesc
Într-o declarație recentă, premierul României, Ilie Bolojan, a sugerat că protestele din Ținutul Secuiesc ar avea legătură cu alegerile din Ungaria. "Pot exista și alte probleme legate de probleme sociale locale sau de campanii care au loc în zonă. Este posibil ca și interesele politice să joace un rol", a afirmat premierul în cadrul unei intervenții televizate pe 10 februarie 2026. Această afirmație a stârnit reacții în presa maghiară, având în vedere că în regiune locuiesc cetățeni cu dublă cetățenie, română și maghiară.
Bolojan a subliniat că, în contextul protestelor împotriva majorării impozitelor, este important să recunoaștem dreptul cetățenilor de a vota. "Da, cetățenii cu dublă cetățenie, română și maghiară, au drept de vot. Desigur, creșterile de taxe nu sunt binevenite, aceasta este realitatea", a adăugat el. Premierul a lăsat să se înțeleagă că protestele din Harghita și Covasna ar putea fi influențate de campaniile politice externe, în special de partidul FIDESZ al lui Viktor Orban.
Tibor Toró, politolog, a comentat pe marginea acestei chestiuni, subliniind că nemulțumirea publicului din Ținutul Secuiesc provine nu doar din majorările fiscale, ci și din politicile UDMR din ultimii ani. "Oamenii s-au plâns că taxele locale s-au dublat și chiar triplat, în timp ce veniturile nu au ținut pasul cu aceste creșteri", a explicat Toró. Aceasta situație a dus la cereri din partea protestatarilor pentru retragerea UDMR de la guvernare.
Pe lângă nemulțumirile legate de taxe, premierul a fost întrebat despre prognoza economiei românești. Bolojan a afirmat că se așteaptă o creștere economică, menționând că "esența măsurilor guvernamentale este reducerea cheltuielilor și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor". Această abordare vine în contextul în care multe regiuni din România se confruntă cu provocări economice și fiscale considerabile.
Reacția liderului UDMR, Kelemen Hunor, a fost promptă. Contactat de Gândul, el a negat vehement orice implicare a guvernului ungar în protestele din Ținutul Secuiesc. "Este exclus. Dar mai bine întrebați-l pe Bolojan să vă spună la ce s-a gândit", a transmis Hunor. Această declarație a venit în urma afirmațiilor premierului că protestele ar putea fi alimentate de "campanii din afara țării".
Protestele din județele Harghita și Covasna au fost semnificative, cu sute de oameni ieșind în stradă în localități precum Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Gheorgheni. Pe 31 ianuarie 2026, peste 2.000 de persoane s-au adunat la Miercurea Ciuc pentru a protesta împotriva majorării impozitelor. Aceștia au transmis mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan, cerând schimbări în politicile fiscale.
În concluzie, tensiunile dintre autoritățile române și comunitatea maghiară din România sunt accentuate de percepțiile asupra politicilor fiscale și de influențele externe. Următoarele săptămâni ar putea aduce noi proteste și dezbateri pe aceste teme, în special în contextul alegerilor din Ungaria.
Este esențial ca dialogul să continue pentru a evita escaladarea conflictelor și pentru a găsi soluții viabile pentru toate părțile implicate.