Studenți medicină și plecarea din țară
Reacția anosr reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a afirmat marți, 10 februarie 2026, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, că studenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România cel puțin câțiva ani după absolvire. "În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta. Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România", a afirmat premierul.
Bolojan a subliniat că, în prezent, există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 sunt angajaţi în sectorul public. Aceasta evidențiază o problemă majoră: mulți medici români aleg să lucreze în alte țări, ceea ce ridică întrebări cu privire la atractivitatea profesiei în țară.
Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a declarat pentru G4Media că mobilitatea în spațiul european ar trebui să fie privită ca o oportunitate, nu doar ca o pierdere. "În primul rând, să discutăm despre contextul european: avantajele mobilităților, schimburilor de experiențe, importului/exportului de tehnologie și multe altele – omitem faptul că în foarte multe cazuri, oamenii se întorc cu toate acestea înapoi, reprezentând un plus valoare pe care o oferă statului și societății", a afirmat Covaci.
El a subliniat că trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor reale ale plecărilor, care nu sunt doar legate de lipsa unui angajament față de țară, ci și de condițiile de muncă și de viață ale medicilor din România. "Ar trebui să ne îndreptăm atenția spre motivele și cauzele pentru care pleacă, pentru că sunt destul sigur că nu pleacă fără motive bune", a adăugat el.
ANOSR propune soluții care nu implică constrângeri legale, ci politici publice care să sprijine profesia medicală. Covaci a menționat exemple precum facilități fiscale, sporuri și condiții de lucru mai bune.
"Manierele prin care aceștia pot fi ținuți în țară sunt, de exemplu, diverse politici publice care susțin profesarea în România – facilități fiscale, sporuri, condiții bune de lucru, diverse avantaje etc."