Critici la adresa Ministerului Culturii
Un proiect pilot al Ministerului Culturii care vizează normarea timpului de muncă pentru artiști și personalul din teatrele naționale a stârnit un val de critici în rândul comunității artistice din România. Pe 10 februarie 2026, actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au organizat un protest pașnic în fața instituției, începând cu ora 14:30, împotriva măsurilor care impun raportarea zilnică a activității. „Creația artistică nu poate fi măsurată în ore și tabele”, a declarat Uniunea Națională a Teatrelor din România (UNITER), subliniind că artistii nu pot fi transformați în „scriitori de rapoarte zilnice”.
Conform instrucțiunilor publicate de Ministerul Culturii, artiștii ar fi fost obligați să își prezinte programul săptămânal de lucru, să completeze rapoarte individuale de activitate și să semneze foi de prezență, măsuri contestate de comunitatea artistică. Ministrul Culturii, András Demeter, a menționat că aceste reglementări nu sunt o noutate, afirmând că artiștii au fost plătiți dintotdeauna pe baza unei norme de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Totuși, comunitatea teatrală consideră că aceste reguli transformă munca creativă într-o activitate birocratică.
„Când toți devenim interșanjabili într-un sistem cultural în care munca artistică nu există decât dacă este brutal normată, viitorul comunității noastre artistice este pus în pericol”, a spus UNITER într-o scrisoare deschisă. Proiectul a fost criticat pentru că nu reflectă natura muncii artistice, care nu poate fi normată în ore, și pentru că măsurile propuse ar adânci birocrația și ar slăbi rolul artei în societate.
ACTORII TNB SUNT ÎN STRADĂ În fața Teatrului Național, actorii, alături de personalul tehnic și de producție, au cerut abrogarea acestor măsuri, afirmând că ele afectează creativitatea. „Noi nu suntem doar actori pe scenă, ci și oameni care ne dedicăm timpului nostru creației, iar o oră pe scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat”, a declarat un reprezentant al actorilor. Protestul a fost un apel la solidaritate, invitând artiști din alte teatre să se alăture cauzei.
Critica a fost susținută de nume mari din lumea teatrului românesc, precum Victor Rebengiuc, Marcel Iureș și Radu Afrim, care au semnat documente de protest împotriva normării activității artistice. UNITER a subliniat că această încercare de a reglementa munca artistică prin norme birocratice nu are precedent în cultura română și că, în trecut, chiar și în perioada comunistă, reglementările nu erau atât de rigide.
Măsura de normare a muncii artiștilor a fost, de asemenea, criticată pentru că apare într-un context în care teatrele se confruntă deja cu lipsa fondurilor și instabilitate. „Proiectul nu face decât să adâncească problemele cu care se confruntă teatrele, care au bugete substanțial reduse”, a declarat UNITER.
REACȚIA MINISTRULUI CULUTURII Ministrul András Demeter, prezent la protest, a anunțat suspendarea proiectului, recunoscând că discuția despre pontaj pornește de la o confuzie. El a subliniat că scopul acestui proiect nu a fost să schimbe modul de lucru al artiștilor, ci să elimine o practică formală de completare a pontajelor. „Noile instrucțiuni ale ministerului au rolul de a elimina această fardare-îmbălsămare”, a spus Demeter, adăugând că nevoia de clarificare vine și din interiorul breslei.
Ministrul a explicat că activitatea artiștilor este specifică și inegal repartizată, dar că există obligația legală de a demonstra timpul de muncă. „Munca este nenormată, dar acele părți ale muncii care nu se desfășoară în instituție ar trebui cumva să fie arătate”, a adăugat el. Totuși, actorul Tudor Chirilă a criticat abordarea ministerului, susținând că nu se poate aplica un sistem de pontaj rigid în condițiile specifice ale muncii artistice.
În concluzie, protestul de marți a arătat nemulțumirea profundă a comunității artistice față de normele impuse de Ministerul Culturii. Suspendarea proiectului este un prim pas, dar actorii și reprezentanții UNITER subliniază că dialogul cu autoritățile trebuie să continue pentru a asigura condiții de muncă adecvate și respect pentru munca artistică.
În acest context, viitorul teatrului românesc depinde de capacitatea autorităților de a înțelege natura complexă a creației artistice și de a crea un cadru favorabil dezvoltării acesteia.