Cereri de demisie pentru oficiali
Marți seara, în capitala Albaniei, oamenii au ieșit în stradă pentru a cere demisia vicepremierului Belinda Balluku, care se confruntă cu acuzații privind presupuse fapte de corupție. Poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă asupra protestatarilor care aruncau cocktailuri Molotov, relatează Associated Press. Manifestația de marți seara face parte dintr-o serie de proteste violente care reprezintă o amenințare la adresa stabilității guvernării premierului Edi Rama, care a preluat conducerea în 2013.
Tensiunile politice s-au intensificat din decembrie, când Belinda Balluku, adjuncta lui Rama, a fost pusă sub acuzare pentru că ar fi intervenit în licitațiile publice pentru proiecte majore de infrastructură și ar fi favorizat anumite companii. În replică, Balluku neagă acuzațiile. Mii de oameni s-au adunat în piața principală din Tirana, purtând steaguri și bannere și scandând „Rama pleacă acasă, acest guvern corupt trebuie să demisioneze”.
Premierul Albaniei a refuzat să o demită pe Balluku, însă au existat cereri tot mai multe ca parlamentarii să ridice imunitatea acesteia – pas ce se poate face numai printr-un vot parlamentar – pentru a putea fi arestată. A fost a treia demonstrație de acest gen din ultimele luni în cadrul căreia se cere demisia premierului Rama. Și protestele anterioare au degenerat în violențe, demonstranții aruncând cocktailuri Molotov și pietre asupra poliției și a unei clădiri guvernamentale.
Conform datelor furnizate de Ministerul de Interne din Albania, incidentele violente au crescut cu 30% în ultimele luni, iar poliția a raportat un număr record de arestări în rândul protestatarilor. Această escaladare a tensiunilor a dus la o preocupare crescută privind stabilitatea politică a țării, în contextul în care Albania aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.
Experții în politică regională, precum profesorul Andi Hoxhaj de la Universitatea din Tirana, consideră că aceste proteste reflectă o profundă nemulțumire a populației față de corupția sistemică din guvern. "Pentru cetățeni, aceste manifestații sunt o modalitate de a-și exprima frustrarea și de a solicita responsabilitate din partea liderilor," a declarat Hoxhaj.
De asemenea, organizațiile internaționale, cum ar fi Transparency International, subliniază că corupția rămâne o problemă majoră în Albania, afectând nu doar încrederea cetățenilor în instituții, ci și perspectivele economice ale țării. În raportul din 2025, organizația a evidențiat că Albania se situează pe locul 106 din 180 de țări în ceea ce privește indicele de percepție a corupției.
Criticii guvernului, inclusiv liderii opoziției, au cerut reforme urgente și transparență în procesul decizional. De asemenea, aceștia au solicitat ca autoritățile să asigure un climat de securitate pentru toți cetățenii, indiferent de convingerile lor politice. Ministrul de Interne, Bledar Cuci, a declarat că guvernul va lua măsuri pentru a proteja ordinea publică, dar a subliniat că dreptul la protest este garantat de lege.
În concluzie, protestele din Albania evidențiază o criză profundă de încredere între cetățeni și guvern. Cu toate că autoritățile se angajează să mențină ordinea, nemulțumirile populației ar putea continua să crească, determinând o instabilitate politică mai mare.
Următorii pași includ o monitorizare atentă a situației de către organizațiile internaționale și reacții proactive din partea guvernului pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor.