Înăsprirea politicii migratorii
Parlamentul European a adoptat marți, 10 februarie 2026, în mod definitiv, două texte emblematice pentru politica în domeniul migrației, cu voturile unei alianțe a dreptei și extremei drepte. Conform agenției de știri AFP, aceste măsuri vor permite statelor membre ale Uniunii Europene să expulzeze solicitanții de azil spre țări considerate de UE 'sigure', chiar dacă aceștia nu sunt originari din aceste țări. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a început deja testarea acestei idei prin deschiderea unor centre pentru migranți în Albania, însă s-a confruntat cu obstacole juridice semnificative. 'Aceasta este o etapă în plus a dezumanizării politicii Uniunii Europene în domeniul migrației', a declarat eurodeputata ecologistă Mélissa Camara, referindu-se la impactul acestor măsuri asupra drepturilor fundamentale ale migranților.
Comisia Europeană a respins criticile aduse de ONG-uri și de stânga, asigurând că țările în care vor fi trimise aceste persoane vor trebui să respecte drepturile fundamentale. 'Suntem angajați să ne asigurăm că demnitatea umană este protejată', a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei. Aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie mai largă a Uniunii Europene de a gestiona fluxurile migratorii și de a reduce presiunea asupra sistemelor naționale de azil. Un alt text adoptat prevede crearea unei liste de țări pe care UE le consideră 'sigure', limitând astfel posibilitățile de azil pentru cetățenii acestor state.
Lista cuprinde țări precum Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia. Această măsură are ca scop accelerarea procesării cererilor de azil și facilitarea repatrierii, în contextul în care aproape un milion de persoane au solicitat azil în Uniunea Europeană în anul precedent, iar aproximativ 440.000 au primit o formă de protecție, conform datelor Eurostat din 2025.
Criticii acestor măsuri, inclusiv organizațiile pentru drepturile omului, subliniază că expulzările către aceste țări 'sigure' riscă să pună în pericol viețile solicitanților de azil. De exemplu, în 2024, Italia a deschis centre pentru migranți în Albania, dar acestea au rămas majoritar neoperante din cauza contestațiilor legale, mulți judecători considerând că schema este neconstituțională. Această situație a fost subliniată de eurodeputata Lena Dupont, care a declarat că 'cetățenii așteaptă de la noi să ne ținem promisiunile în materie de politică privind migrația, și este exact ceea ce facem astăzi'.
De asemenea, este important de menționat că centrul de putere al scenei politice europene s-a deplasat clar spre dreapta în ultimii ani, iar scăderea migrației ilegale cu aproximativ 25% în 2025 față de 2024 nu a diminuat presiunea politică pentru adoptarea unor măsuri stricte în acest domeniu. Această schimbare de direcție a fost observată de experți, care consideră că abordările actuale pot avea consecințe pe termen lung pentru politicile de azil din Europa.
În concluzie, adoptarea acestor măsuri de către Parlamentul European marchează o schimbare semnificativă în politica migratorie a Uniunii Europene, generând reacții mixte atât din partea susținătorilor, cât și din partea criticilor. Următoarele etape vor include implementarea acestor măsuri și evaluarea impactului asupra solicitanților de azil și a statelor membre implicate.
Este esențial ca Uniunea Europeană să asigure respectarea drepturilor fundamentale și să prevină abuzurile în cadrul noilor politici adoptate.