Acuzații de ultraj și agresiune
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să se pronunţe marţi, 10 februarie 2026, după mai multe amânări, în dosarul în care fostul deputat PNL Dan Vîlceanu, fost ministru al Investiţiilor, este trimis în judecată pentru ultraj, purtare abuzivă şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Cauza se află în faza de cameră preliminară, etapă în care instanţa verifică legalitatea trimiterii în judecată şi stabileşte dacă procesul poate începe pe fond. „Justiţia trebuie să îşi facă datoria, iar toate faptele trebuie să fie investigate cu obiectivitate”, a declarat un reprezentant al instanţei.
Dan Vîlceanu a fost trimis în judecată în luna mai 2025 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma unei altercaţii petrecute pe 21 mai 2024, în plenul Camerei Deputaţilor, cu deputatul PNL Florin Roman. Potrivit procurorilor, incidentul a avut loc în jurul orei 11:15, în Palatul Parlamentului, când Vîlceanu ar fi exercitat acte de violenţă asupra colegului său, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Anchetatorii susţin că Florin Roman a suferit leziuni traumatice prin lovire şi zgâriere, care au necesitat 4–5 zile de îngrijiri medicale.
Parchetul General mai arată că Vîlceanu i-ar fi adresat expresii jignitoare lui Florin Roman, fapte care ar fi dus la tulburarea ordinii şi liniştii publice. Conform art. 25 din Legea nr. 96/2006, deputaţii beneficiază de protecţia autorităţii publice pe durata exercitării mandatului, însă imunitatea parlamentară se aplică exclusiv pentru voturi şi opinii politice. Astfel, parlamentarii pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu activitatea politică, cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 28 mai 2025, iar de atunci judecătorii au amânat în repetate rânduri pronunţarea asupra începerii judecăţii pe fond. În acest context, specialiştii în drept constituţional subliniază importanţa respectării dreptului la apărare al inculpatului, dar şi a dreptului victimelor de a obţine justiţie. „Este esenţial ca astfel de cazuri să fie soluţionate rapid pentru a menţine încrederea în sistemul judiciar”, a declarat prof. dr. Cristian Pârvulescu, expert în drept constituţional la SNSPA.
După începerea urmăririi penale, Dan Vîlceanu a declarat pentru News.ro că l-a contactat pe Florin Roman pentru a-şi exprima regretul faţă de incident şi pentru a-şi cere scuze. El a afirmat că situaţia ar fi putut fi rezolvată între colegi şi că nu îşi doreşte ca relaţiile personale să fie afectate de divergenţele politice. Aceasta este o poziţie care reflectă dorinţa de reconciliere, dar şi complexitatea relaţiilor interumane în contextul politic.
Comparativ cu alte dosare similare, cum ar fi cazul fostului senator Dan Sova, judecarea acestui caz a fost întârziată, ceea ce a ridicat întrebări în rândul observatorilor. De asemenea, s-au exprimat îngrijorări cu privire la modul în care funcţionează justiţia în cazul persoanelor publice, având în vedere că astfel de întârzieri pot afecta percepţia publicului asupra echităţii procesului.
În concluzie, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de astăzi va avea implicaţii semnificative nu doar pentru Dan Vîlceanu, ci şi pentru imaginea instituţiei parlamentare. În cazul în care judecata va începe, se va deschide o discuţie mai largă despre comportamentul parlamentarilor şi responsabilitatea acestora în faţa legii.
Următorii paşi vor depinde de pronunţarea instanţei, care va stabili dacă acuzaţiile sunt suficient de fundamentate pentru a justifica o judecată pe fond.