Critici la adresa reglementărilor
Uniunea Teatrală din România (UNITER) a emis o scrisoare deschisă în care contestă un proiect pilot elaborat de Ministerul Culturii, care vizează normarea timpului de muncă al artiştilor din teatrele naţionale. Această iniţiativă este rezultatul unei directive a Curţii de Conturi, iar UNITER susţine că măsurile propuse ar putea conduce la o birocratizare excesivă a domeniului artistic. "Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare şi devalorizare a rolului artei şi artiştilor în societate, o formă de anulare a vitalităţii creaţiei artistice", se arată în scrisoare. Potrivit acesteia, Ministerul Culturii încearcă să măsoare aspecte nemăsurabile ale actului artistic, precum emoţia şi inspiraţia, ceea ce a generat un val de critici în rândul artiştilor.
În scrisoarea sa, Senatul UNITER subliniază că măsurile propuse vin într-un "context teatral vulnerabilizat de bugete substanţial reduse, de interimate prelungite şi de instabilitate crescută", afirmând că organizarea unitară a timpului de lucru poate contribui la "decredibilizarea instituţiilor de spectacole". Reprezentanţii UNITER consideră că acest demers este un atac împotriva valorilor fundamentale ale artei, care nu poate fi cuantificată prin standarde de eficienţă imediată.
"Cele 1.800 de ore, dintre care 900 de repetiţii, sunt cifre care demonstrează o necunoaştere specifică a muncii artistice", au adăugat semnatarii scrisorii, evidenţiind că orele de lucru nu sunt întotdeauna uşor de calculat. De asemenea, UNITER a subliniat că reglementările propuse sunt profund imorale, având în vedere reducerea fondurilor destinate culturii în ultimii ani. "A reglementa în aceste condiţii o pondere minimă de activităţi reprezintă un act de cinism", au mai declarat aceştia.
Criticile aduse de UNITER nu se opresc aici. Reprezentanţii uniunii aduc aminte de perioada comunistă, afirmând că reglementările din acea epocă nu erau nici pe departe atât de rigide. "Nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic", au subliniat aceştia, amintind de rolul vital al artei în societate, în special în momente de criză, cum ar fi pandemia de COVID-19. "Resimţim şocaţi un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze", au mai declarat reprezentanţii UNITER.
În prezent, UNITER solicită elaborarea unei legi a teatrelor, care să fie în concordanţă cu sistemul actual şi cu valorile europene. "Arta nu poate fi redusă la tabele şi unităţi orare", au afirmat semnatarii, cerând o administraţie care să respecte autonomia decizională a instituţiilor culturale. Aceştia subliniază că actul artistic trebuie să se bazeze pe libertate şi responsabilitate, nu pe control şi constrângere administrativă.
"Cerem urgent o administraţie care să aibă încredere în artişti şi în instituţiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituţiile de cultură", au concluzionat aceştia. În lipsa unei astfel de înţelegeri, reglementările riscă să transforme actul artistic într-o activitate birocratică, în detrimentul creativităţii şi al învăţării.
Din Senatul - Consiliul director UNITER fac parte personalităţi de renume, precum Dragoş Buhagiar, Aura Corbeanu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureş şi Marina Constantinescu, care continuă să apere valorile teatrului românesc în faţa provocărilor actuale.