Grevă generală amenință primăriile
Administrația locală intră într-un conflict deschis cu Executivul, după ce sute de primari au anunțat că vor veni la București pentru discuții directe cu premierul Ilie Bolojan. Întâlnirea va avea loc în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor, organizată la Palatul Parlamentului. Edilii contestă dur reforma pregătită de Guvern și avertizează că, dacă proiectul va fi impus, vor recurge la grevă generală. Prima formă de protest începe deja de marți, când peste 1.300 de comune vor intra într-o grevă de avertisment. Potrivit președintelui Asociației Comunelor, „este esențial ca vocea primarilor să fie auzită în fața acestor măsuri care afectează autonomia locală”.
Acțiunea de avertisment a fost programată exact în ziua în care premierul urmează să discute cu reprezentanții comunităților locale. Protestul se va desfășura marți, între orele 10:00 și 12:00, interval care coincide cu reuniunea de la Palatul Parlamentului. Primarii transmit că nu se vor opri aici. Ei au stabilit ca greva generală să fie declanșată imediat după ce Guvernul va adopta reforma administrației publice, semn că disputa riscă să se transforme într-un blocaj major al activității locale.
Proiectul legislativ pregătit de Executiv pentru reorganizarea administrației centrale și locale a generat reacții vehemente. Conform documentului, după angajarea răspunderii de către Guvern în Parlament, primăriile vor fi obligate să reducă personalul, măsura vizând inclusiv polițiști locali. Planul prevede că numărul maxim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale va fi diminuat cu 30%, însă textul stipulează că nu pot fi desființate mai mult de 20% dintre posturile ocupate în prezent. Conform Ministerului Dezvoltării, prefecții vor avea un termen de 20 de zile pentru a comunica fiecărei primării noua schemă de personal.
Nemulțumirea edililor este alimentată și de modificarea modului în care sunt alocați banii de la bugetul central. Guvernul a anunțat că nu va mai acorda fonduri de compensare primăriilor care ajung fără resurse, așa cum se întâmpla până acum. Anterior, autoritățile locale primeau 63% din cotele de TVA și din impozitul pe venit colectat de la cetățenii și firmele din localitate. Noua abordare reduce aceste sume, Executivul argumentând că veniturile suplimentare obținute din majorarea taxelor locale ar trebui să rămână la nivel local și să fie direcționate spre investiții. În realitate, multe comunități se confruntă cu dificultăți majore, deoarece mulți locuitori nu achită impozitele majorate. În aceste condiții, unii primari avertizează că sunt puși în situația de a întrerupe alimentarea cu apă sau energie din cauza lipsei banilor.
Conflictul dintre Executiv și administrația locală capătă astfel o amploare fără precedent. Primarii consideră că măsurile propuse lovesc direct în funcționarea comunităților, în timp ce Guvernul susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea sistemului public. Experții în administrație locală de la Institutul Național de Statistică susțin că o astfel de reformă ar putea provoca un impact negativ asupra serviciilor publice esențiale. În plus, un raport recent al Consiliului Economic și Social a evidențiat că aceste măsuri ar putea duce la o scădere a calității vieții în comunitățile afectate.
În concluzie, tensiunile dintre administrația locală și Guvern cresc, iar primarii se pregătesc pentru o luptă care ar putea avea consecințe grave asupra serviciilor publice. Este esențial ca dialogul să fie reluat și ca soluții să fie găsite pentru a evita o criză majoră în administrația locală. În zilele următoare, se așteaptă reacții din partea Executivului, iar primarii își pregătesc acțiunile de protest.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa evoluția acestui conflict.