Critici la adresa Inspecției Judiciare
Raportul emis de Inspecția Judiciară (IJ) privind aspectele semnalate în documentarul Recorder „Justiție capturată” a fost analizat pe larg de judecătoarea clujeană Andrea Chiș, care a considerat esențial să demonteze argumentele expuse. Într-o ședință a Secției pentru judecători din 5 februarie 2026, Chiș a declarat: „Este imperativ să corectăm erorile și nelegalitățile din acest raport pentru a restabili încrederea în justiție.”
Judecătoarea Chiș a subliniat că raportul este nelegal, deoarece nu este semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care, conform art. 74 lit. l din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu are dreptul de a întocmi rapoarte, ci doar de a le verifica și aviza. Această situație a fost evidențiată de un membru al Secției pentru judecători, care a explicat că semnătura inspectorului șef nu conține avizarea necesară, motiv pentru care doi membri au respins adoptarea raportului.
De asemenea, judecătoarea a adus în discuție declarațiile anterioare ale inspectorului șef, făcute într-un interviu acordat juridice.ro pe 13 ianuarie 2026, în care acesta a caracterizat criticile aduse sistemului judiciar drept „percepții subiective”. Conform lui Chiș, această poziție a influențat redactarea raportului, care reiterează etichetele subiective din interviu, fără a oferi o analiză obiectivă a problemelor semnalate.
Raportul analizează patru dosare, dar judecătoarea Chiș consideră că explicațiile pentru „cauzele obiective” ale redistribuirii acestor dosare sunt insuficiente. De exemplu, raportul nu explică de ce anumite dosare au fost redistribuite către judecători noi, în loc să fie alocate completurilor mai puțin încărcate. În plus, nu se cercetează motivele detașării unui judecător în CSM sau modul în care acesta a fost selectat, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența procesului.
Mai mult, Chiș a evidențiat că raportul nu clarifică deciziile privind echilibrarea volumului de muncă între secții sau lipsa prelungirii delegării anumitor judecători, ceea ce a dus la reluarea unor proceduri de la zero și a generat potențiale probleme de prescriere a cauzelor. În cazul unui dosar menționat în documentar, prescripția nu era previzibilă la momentul înregistrării apelului, fiind constatată abia pe baza unor hotărâri ulterioare ale CCR și ICCJ.
După analiza sumară a cauzelor, raportul devine o compunere subiectivă, cu un accent pe contextul social și politic, în special pe perioada de funcționare a unui anumit guvern. Judecătoarea Chiș consideră că această abordare conferă raportului o tentă politică și subminează obiectivitatea actului de inspecție.
Mai mult, varianta raportului care a ajuns în presă nu include anexele și documentele esențiale care au stat la baza întocmirii sale, inclusiv hotărârile colegiului de conducere al CAB, ceea ce, în opinia judecătoarei, subliniază lipsa de transparență a instituțiilor din sistemul judiciar. Chiș afirmă că această lipsă de transparență este sursa principală a neîncrederii în actul de justiție, pe care raportul însuși o invocă.
În concluzie, judecătoarea Andrea Chiș subliniază că raportul, prin lacunele, subiectivitatea și lipsa de transparență, nu oferă o evaluare obiectivă a situației semnalate în documentarul Recorder. Ea consideră că modalitatea în care a fost întocmit și publicat raportul servește mai mult unei justificări formale decât unei cercetări reale a problemelor semnalate.
În acest context, este esențial ca instituțiile din sistemul judiciar să colaboreze pentru a asigura transparența și încrederea publicului în actul de justiție.