Ajutoare financiare pentru pomicultori
Statul sprijină reprezintă subiectul principal al acestui articol. După prima lună de iarnă din 2024, mercurul din termometre a urcat până la plus 20 de grade ziua, dar în lunile următoare ale anului 2025, temperaturile au fost negative. Acest fenomen a avut un impact devastator asupra livezilor, iar agricultorii își numără și acum pierderile uriașe. Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii, înghețul târziu de primăvară a compromis aproape întreaga producție din livada de piersici, cais și cireș, afectând grav veniturile fermierilor.
Gheorghe Lămureanu, inginer la Stațiunea de Cercetare Pomicultură, afirmă: "Cireașa de pe tort a venit în luna aprilie, pe data de 10 aprilie, când a fost o ploaie înghețată, cu vânt, care a dus la o calamitate de 90-95%. Avem peste o sută de hectare de piersic, care a fost compromis în totalitate, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani de când fac pomicultură, nu s-a întâmplat niciodată."
Pentru a-i ajuta pe acești fermieri, Ministerul Agriculturii a anunțat un sprijin financiar în valoare totală de peste 58 de milioane de lei. Conform declarațiilor oficiale, în funcție de gradul de afectare, fermierii pot primi până la 2.000 de euro pe hectar. Această măsură vine în contextul în care costurile de întreținere și tratamente au continuat, dar recolta a fost compromisă.
Claudia Bododel, inginer, subliniază: "Întreținerea livezii s-a făcut, tratamentele s-au făcut, cheltuielile au mers, dar nu am scos nimic din toate acestea. Ne bazăm pe acești bănuți ca să putem duce la capăt anumite cercetări, fie în producție, fie în aclimatizarea anumitor soiuri."
Impactul înghețului s-a resimțit rapid și pe piețe. Producția de fructe a scăzut drastic, iar prețurile la fructele românești au crescut semnificativ. Florin, un pomicultor din județul Teleorman, care cultivă migdali pe 40 de hectare, a declarat: "Florile au înghețat, calamitatea a fost de 100%. Avem și proces verbal de calamitate, făcut de Prefectură, a venit toată comisia în câmp, s-a constatat. Deci, recolta a fost compromisă total."
Această situație ridică întrebări despre viitorul agriculturii în România, având în vedere că ajutorul pe care îl vor primi pomicultorii de la stat este, fără îndoială, un ajutor fără de care mulți și-ar fi pus lacătul pe afaceri. Este esențial ca autoritățile să continue să monitorizeze și să evalueze impactul acestor calamitați, precum și să dezvolte strategii pe termen lung pentru a proteja sectorul agricol.
În concluzie, sprijinul guvernamental este crucial pentru fermierii afectați, dar este nevoie de măsuri suplimentare pentru a asigura stabilitatea și viabilitatea acestui sector.
Următorii pași ar trebui să includă nu doar ajutoare financiare, ci și inițiative de prevenție și adaptare la schimbările climatice, pentru a preveni astfel de pierderi în viitor.