Declarații despre fiscalitate
Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, avertizează că România are cele mai mici încasări fiscale din Europa, de numai 28% din PIB și cheltuiește aproape 90% din ele pe salarii bugetare și asistență socială. Aceste informații au fost prezentate în cadrul unei declarații recente, pe 7 februarie 2026, la sediul Guvernului. "Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa", a declarat Ionuț Dumitru.
Conform datelor prezentate, doar dobânzile la datoria publică consumă 3% din PIB, echivalentul maximului de deficit permis de regulamentele europene. În acest context, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat premierului să reconsidere decizia de a nu majora impozitele, afirmând că o astfel de măsură nu ar trebui să fie percepută drept o slăbiciune, ci mai degrabă ca un semn de maturitate economică.
Ionuț Dumitru subliniază că nu doar nivelul scăzut al încasărilor este o problemă, ci și modul în care sunt utilizate aceste venituri. Potrivit economistului, salariile bugetarilor și asistența socială înghit aproape întreaga sumă colectată din taxe. "Deci noi cheltuim dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB pe salarii și mai avem și partea de asistență socială, care include în primul rând pensii, pe la un 11-12% din PIB. Astfel, din cele 28% din PIB, aproximativ 90% se duc pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii", a explicat acesta.
Datele oficiale arată că România se află pe ultimul loc în Europa din perspectiva ponderii veniturilor fiscale în economie. Potrivit Eurostat, în 2025, media încasărilor fiscale în Uniunea Europeană a fost de 41% din PIB, ceea ce subliniază distanța semnificativă față de România. De exemplu, țări precum Suedia și Danemarca au înregistrat încasări fiscale de peste 50% din PIB.
Un alt aspect important este impactul local al acestor încasări scăzute. De exemplu, în județul Cluj, unde economia este în continuă expansiune, se resimt efectele acestei politici fiscale, cu o infrastructură care nu poate susține dezvoltarea rapidă a orașului. De asemenea, în București, capitala României, se observă un deficit de servicii publice, cauzat de lipsa fondurilor adecvate.
Critici din partea economiștilor sugerează că o reformă fiscală radicală este necesară pentru a îmbunătăți situația. "Trebuie să găsim soluții sustenabile pentru a crește încasările fiscale, fără a afecta negativ populația", afirmă expertul în politici fiscale, Andreea Radu, de la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește încasările fiscale și utilizarea acestora. Este esențial ca guvernul să găsească soluții eficiente pentru a îmbunătăți situația fiscală a țării, având în vedere impactul pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale.
Următorii pași ar trebui să includă o analiză detaliată a cheltuielilor publice și o reformă fiscală care să asigure un echilibru între venituri și cheltuieli.