Acuzații fără ofertă depusă
Compania turcească Gulermak a contestat recent proiectul de extindere a Magistralei 4 de metrou, deși nu a participat la licitație. Situația este considerată atipică pentru legislația achizițiilor publice, dat fiind că Gulermak invocă vicii de legalitate care l-ar fi împiedicat să depună ofertă. Conform legislației, un operator economic poate contesta o procedură de achiziție dacă argumentează că a fost afectat în mod direct de viciile respective. Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 4, contractul pentru lotul 2 a fost semnat pe 31 ianuarie 2026, iar lucrările urmează să înceapă în curând.
În ceea ce privește contestațiile anterioare, Gulermak a mai fost implicată în licitația pentru Secțiunea I (Gara de Nord - Eroii Revoluției), unde a pierdut în fața asocierii dintre Dogus și Trace. În acea situație, compania turcă a contestat câștigătoarea invocând probleme de integritate, însă contestațiile sale au fost respinse de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Ulterior, Gulermak a apelat la Curtea de Apel București, unde următoarea ședință de judecată este programată pentru 10 februarie 2026.
Extinderea Magistralei 4 va include 14 noi stații, conectând Gara de Nord de Gara Progresu, în sudul Capitalei. Proiectul beneficiază de o investiție masivă din fonduri europene, estimată la 3,5 miliarde de euro. Conform primarului Daniel Băluță, calendarul de execuție preconizează 8 luni pentru proiectare și un termen de 60 de luni pentru finalizarea lucrărilor.
Contestația depusă de Gulermak ar putea introduce întârzieri în acest calendar, iar CNSC va decide curând dacă acceptă reclamația turcească. Aceasta ar putea avea implicații semnificative asupra desfășurării lucrărilor și, implicit, asupra mobilității în București. Este important de menționat că, în conformitate cu legislația în vigoare, doar operatorii care au participat la procedura de achiziție pot contesta rezultatele acesteia, ceea ce face ca demersul Gulermak să fie și mai controversat.
Experți în domeniul achizițiilor publice, precum prof. univ. dr. Elena Radu de la Universitatea din București, consideră că acest caz ar putea deschide un precedent. "Dacă CNSC va admite contestația, ar putea încuraja și alte companii să conteste proceduri în care nu au participat, ceea ce ar afecta grav transparența și concurența în achizițiile publice", a declarat Radu. Aceasta a subliniat că este esențial ca autoritățile să respecte normele legale pentru a asigura un mediu de afaceri corect și competitiv.
De asemenea, contestațiile repetate pot crea un climat de incertitudine pentru investitori și pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, cu atât mai mult cu cât aceste proiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea urbană și mobilitatea în București. În acest context, rămâne de văzut cum va reacționa CNSC și care va fi impactul final asupra proiectului de extindere a Magistralei 4.
În concluzie, cazul Gulermak vs. Primăria Sectorului 4 pune în evidență complexitatea legislației achizițiilor publice din România și riscurile de întârziere a proiectelor mari de infrastructură din cauza contestațiilor. Următoarele zile vor fi cruciale pentru determinarea viitorului acestui proiect și pentru stabilirea unor posibile noi practici în domeniu.
Este crucial ca autoritățile să își mențină angajamentele față de cetățeni și investitori, asigurându-se că proiectele vitale continuă fără obstacole nejustificate.