Rusia ar atinge obiectivele rapid
O simulare militară realizată de publicația germană Die Welt și Centrul german pentru jocuri de război al Universității Helmut-Schmidt arată că Rusia ar putea atinge majoritatea obiectivelor militare într-o presupusă invazie a Lituaniei în doar câteva zile, profitând de ezitarea aliaților NATO. Exercițiul, desfășurat pentru un scenariu din octombrie 2026, presupune o criză umanitară în Kaliningrad, folosită de Kremlin ca pretext pentru o intervenție limitată în Lituania. Invadarea orașului Marijampole, nod strategic pe autostrada Via Baltica și ruta de tranzit dintre Belarus și Kaliningrad, ar permite trupelor ruse, estimate la 15.000 de soldați, să domine rapid situația în lipsa unei reacții ferme a NATO, arată Mediafax.
Simularea evidențiază probleme de coordonare aliată. Statele Unite refuză să invoce Articolul 5, Germania ezită să intervină, iar brigada germană din Lituania rămâne pasivă, în timp ce Polonia mobilizează trupele, dar nu le trimite peste graniță. Experții subliniază că percepția lipsei de voință politică a aliaților ar fi decisivă pentru succesul Moscovei. Autoritățile lituaniene resping concluziile pesimiste, susținând că serviciile de informații ar detecta din timp o invazie și avertizând că Rusia ar risca pierderea Kaliningradului în fața unei reacții NATO decisive.
Simularea a fost realizată de ziarul german Die Welt în colaborare cu Centrul german pentru jocuri de război al Universității Helmut-Schmidt din cadrul forțelor Armate Germane. La exerciţiu au participat 16 foşti oficiali NATO, parlamentari şi experţi, iar "operaţiunea rusă" a fost plasată în octombrie 2026. Potrivit scenariului, Rusia ar intra în Lituania invocând o criză umanitară în Kaliningrad, o eclavă rusească. Astfel, oraşul Marijampole ar fi cucerit ceea ce ar deschide un nod de legătură cu Belarusul şi implicit cu întreaga Federaţie Rusă, creând aşadar o linie directă de la Moscova către centrul Europei. Conform simulării, Rusia ar avea nevoie de doar câteva zile pentru a transpune în practică un asemenea scenariu, iar Armata Rusă ar folosi doar 15.000 de militari pentru a-şi realiza obiectivele. Totul, pe fondul implicării slabe a SUA în cadrul NATO, dar şi pe fondul ezitării celorlalte ţări europene de a da un răspuns Rusiei.
"Rușii și-au atins majoritatea obiectivelor fără să își mute multe dintre propriile lor unități. Ceea ce mi-a arătat mie simularea este că, odată ce ne vom confrunta cu narațiunea escaladării din partea Rusiei, avem înrădăcinată în mentalitatea noastră ideea că noi suntem cei care trebuie să facă pasul înapoi", a declarat Bartlomiej Kot, analist de securitate care în acest scenariu a jucat rolul de prim-ministru al Poloniei.
Cum a fost posibil aşa ceva? Rusia "a mascat" invadarea Lituaniei şi ocuparea oraşului strategic Marijampole sub forma unei crize umanitare în Kaliningrad. Când s-a întâmplat asta, SUA au refuzat să activeze Articolul 5 din Tratatul NATO, Germania nu şi-a activat brigada Armatei sale din Lituania după ce Armata Rusă a înconjurat unitatea cu drone şi mine antitanc, iar Polonia şi-a mobilizat Armata la graniţă, dar nu a mai trimis-o efectiv în Lituania. Marijampole este un oraş nod de legătură pentru întreaga Europă în acest context. UE şi Ucraina folosesc autostrada Via Baltica pentru a ajunge în ţările baltice prin Polonia, iar Rusia foloseşte oraşul pentru a ajunge din Belarus în Kaliningrad. Lituania e obligată de un tratat mai vechi să ţină deschise drumurile din această zonă pentru a permite Moscovei să ajungă în Kaliningrad în caz de forţă majoră.
Franz-Stefan Gady, un analist militar austriac a avut rolul şefului Marelui Stat Major al Rusiei în această simulare şi a declarat că în acest scenariu Rusia şi-a bazat invazia pe ezitarea Germaniei de a interveni. "Descurajarea depinde nu doar de capacități, ci și despre cum percepe inamicul voința noastră. În timpul simulării, eu și colegii mei ruși știam că Germania va ezita. Iar asta a fost suficient ca să câștigăm", a declarat Gady conform The Wall Street Journal.
După ce simularea a luat sfârşit, Giedrus Premeneckas, şeful Marelui Stat Major al Armatei Lituaniene a declarat că într-o situaţie reală armata sa ar putea face faţă dacă Rusia ar invada cu doar 15.000 de soldaţi şi şi-ar putea apăra poziţiile până ar veni sprijinul armatelor NATO.