Radarul de la Cârcea afectat de construcția din Craiova

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că un bloc din Craiova afectează radarul militar de la Cârcea, declanșând controverse și reacții din partea primarului orașului, Lia Olguța Vasilescu. Aceasta din urmă contestă afirmațiile ministrului, subliniind distanța considerabilă dintre bloc și radar și solicitând clarificări cu privire la depozitul de muniții aflat în apropierea locuințelor.

EN

Brief

Defense Minister Radu Miruță stated that a residential block in Craiova is affecting the military radar from Cârcea, sparking controversy and responses from the city mayor, Lia Olguța Vasilescu. The mayor contests the minister's claims, emphasizing the significant distance between the block and the radar while seeking clarifications regarding the ammunition depot near residential areas.

Radarul de la Cârcea afectat de construcția din Craiova
Sursa foto: adevarul.ro

Controverse și reacții oficiale

În data de 5 februarie 2026, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că un bloc de locuințe ridicat în Craiova afectează funcționarea radarului militar de la Cârcea. "Blocul este deja construit, structura de cadre, nu este respectată distanța legală față de depozitele de muniție și nu este respectat regimul de înălțime, afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea", a afirmat Miruță într-o conferință de presă. Această situație a stârnit îngrijorări serioase cu privire la securitatea națională, având în vedere rolul esențial pe care radarul îl joacă în monitorizarea aeriană a țării.

Ministerul Apărării a demarat verificări la toate unitățile militare din România pentru a evalua modul în care au fost acordate avizele de construcție în zonele de protecție militară. "Au fost declanșate verificări la toate unitățile militare din România cu privire la acordarea, modul în care a fost acordat avizul pentru construcții în jurul unităților militare", a precizat ministrul, subliniind că acest caz nu este izolat. De exemplu, în urmă cu un an, construcția unui depozit logistic în apropierea Craiovei a fost blocată în instanță din aceleași motive.

Referitor la avizul favorabil emis pentru construcția blocului, Miruță a explicat că decizia a fost luată de o direcție din cadrul Ministerului Apărării, fără a necesita aprobarea ministrului. "Evident că s-au dispus măsuri pentru identificarea personalului din cadrul MApN care a schimbat avizul", a adăugat acesta. În plus, ministrul a atras atenția asupra transferului unor suprafețe de teren aparținând Ministerului Apărării către alte entități pentru proiecte imobiliare destinate personalului militar, care nu s-au concretizat.

Potrivit ministrului, verificările recente au arătat că, din 1.000 de hectare de teren propuse pentru dezvoltare, peste 2.387 de locuințe ar fi trebuit să fie construite, dar nu au fost. "Este evidentă intenția de a te uita spre terenurile care sunt în proprietatea Ministerului Apărării pe care încet-încet să le tragi într-o altă zonă", a concluzionat Miruță.

În replica sa, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a contestat afirmațiile ministrului, susținând că distanța dintre bloc și radar este de 8 kilometri. "Ministrul Miruță face aprecieri vis-a-vis de Craiova, mai precis despre o clădire din oraș. Între bloc și radar sunt 8 kilometri, iar linia imaginară care unește cele două puncte trece prin mijlocul clădirii de birouri a fabricii Ford", a subliniat ea. Aceasta a adăugat că blocul se află într-un ansamblu rezidențial cu multe alte clădiri și supermarketuri, argumentând că nu este logic să se conteste construcția acestuia.

Vasilescu a mai afirmat că radarul de la Cârcea este amplasat la o altitudine de 178 metri, în timp ce blocul din Satina Park are o înălțime de doar 105 metri față de nivelul mării, punând sub semnul întrebării impactul real al construcției asupra funcționării radarului.

De asemenea, primarul a solicitat clarificări cu privire la existența depozitului de muniții în apropierea zonelor rezidențiale, întrebând cum este posibil ca un astfel de depozit să fie amplasat în mijlocul unei comunități. "Dacă el există într-o zonă de locuințe, autoritatea locală trebuie să primească urgent detalii", a spus ea. "De multe ori m-am întrebat de ce mai există unități militare în orașe. Dacă începe vreodată vreun război, ar fi primele ținte atacate. Vedeți ce se întâmplă în Ucraina. Chiar așa, de ce nu sunt strămutate în zone nelocuite?", a conchis Vasilescu.

Controversa a prins amploare și a atras atenția opiniei publice asupra modului în care sunt gestionate construcțiile în proximitatea unităților militare. În acest context, este esențial ca autoritățile să asigure un echilibru între dezvoltarea urbană și protejarea securității naționale, în conformitate cu legislația în vigoare. Orice decizie trebuie să fie bine fundamentată și transparentă, având în vedere impactul pe care aceste construcții îl pot avea asupra comunității și securității acesteia.

În concluzie, situația de la Craiova evidențiază necesitatea unei coordonări mai bune între autoritățile locale și cele militare pentru a preveni situații similare în viitor.

Este important ca avizele de construcție să fie acordate cu mare atenție, respectând toate reglementările legale pentru a proteja atât dezvoltarea urbană, cât și securitatea națională.