Noutăți în Pachetul 3 de măsuri
Pachetul 3 de măsuri de relansare economică prevede deduceri fiscale pentru pensiile ocupaționale, conform unui proiect de lege publicat pe 05 februarie 2026 de Ministerul Finanțelor. Proiectul propune completarea Codului fiscal pentru a include contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale ca cheltuieli deductibile, în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual pentru fiecare persoană. "Aceste măsuri sunt esențiale pentru stimularea economisirii pe termen lung și pentru sprijinirea angajaților", a declarat un reprezentant al ministerului.
Conform proiectului, contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale vor deveni deductibile începând cu veniturile aferente anului 2026, pentru contribuțiile plătite începând cu data de 1 martie 2026. De asemenea, se propune completarea prevederilor referitoare la deductibilitatea veniturilor din activități independente, în conformitate cu Legea nr. 204/2006. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze atât angajații, cât și angajatorii să contribuie mai mult la pensiile ocupaționale.
În prezent, sistemul de pensii din România este structurat pe mai multe piloni, dintre care Pilonul 1 este pensia publică, iar Pilonul 2 și Pilonul 3 sunt pensii private, facultative și obligatorii. Proiectul de lege va extinde facilitățile fiscale existente pentru pensiile facultative (Pilonul 3) și le va adapta pentru noile produse de economisire, inclusiv pentru produsele paneuropene de pensii personale (PEPP).
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, în prezent, doar contribuțiile la pensiile facultative beneficiază de deduceri fiscale. "Acum, contribuțiile la pensiile ocupaționale vor beneficia de același tratament fiscal, ceea ce este un adevărat pas înainte pentru dezvoltarea acestui sector", a declarat George Moț, expert în pensii private. Acesta a subliniat că lipsa facilităților fiscale a constituit un obstacol major în dezvoltarea fondurilor de pensii ocupaționale, care au fost introduse în legislația românească în 2020, dar care nu au fost implementate efectiv până acum.
Un alt aspect important este perioada de vesting a acestor fonduri, care poate dura până la trei ani, în timpul căreia angajatul nu devine proprietar al contribuțiilor plătite de angajator. Acest mecanism poate fi utilizat ca instrument de retenție a angajaților în cadrul companiilor. "Dacă angajatul pleacă înainte de finalizarea perioadei de vesting, contribuțiile și câștigurile revin angajatorului, ceea ce încurajează stabilitatea forțată a angajaților", a adăugat Moț.
Proiectul introduce, de asemenea, cadrul fiscal pentru PEPP, care ar putea deveni o alternativă viabilă pentru cetățenii din România. Aceste produse nu sunt în prezent disponibile pe piața românească, dar includerea lor în categoria de deduceri fiscale ar putea stimula dezvoltarea lor. "Costurile reduse și flexibilitatea mai mare în alegerea investițiilor ar putea face aceste produse foarte atractive pentru utilizatori", a explicat expertul.
În ceea ce privește reglementările pentru fondurile de pensii administrate privat (Pilonul 2), proiectul aduce modificări în ceea ce privește modul în care aceste fonduri pot investi. Eliminarea pragului intermediar de 3% pentru investițiile în fonduri de private equity va permite o diversificare mai mare a portofoliilor. "Aceasta modificare reprezintă o relaxare a regulilor și permite fondurilor să investească în proiecte cu potențial ridicat de creștere fără constrângeri excesive", a concluzionat George Moț.
În concluzie, extinderea facilităților fiscale pentru pensiile ocupaționale și produsele paneuropene de pensii personale ar putea transforma peisajul economisirii pentru pensie în România, stimulând astfel dezvoltarea unor noi produse financiare și diversificând sursele de venituri pentru pensionari în viitor.
Următorii pași vor implica monitorizarea implementării acestor măsuri și evaluarea impactului lor asupra economiei și sistemului de pensii românesc.