Blocaj în dosarul lui Călin Georgescu

Dosarul lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, acuzat de promovarea ideilor legionare și fasciste, a fost amânat vineri, 6 februarie 2026, la Tribunalul București. Judecătorii nu au ajuns la un acord privind soluția cazului, constatând „ivita divergența”. Conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, următorul termen a fost stabilit pentru 9 februarie 2026. „În baza art. 394 alin. 5 C.proc.pen., constată ivită divergenţa, urmând ca judecarea cauzei să se reia în complet de divergenţă. Stabileşte termen la data de 09.02.2026, ora 11:00”, se arată în minuta instanței.

Instanța urma să decidă asupra legalității rechizitoriului care îl vizează pe Georgescu, dar dezacordul dintre judecători a dus la amânare. Procesul va continua în complet de divergență, unde un al treilea judecător va participa pentru a înclina balanța deciziei. Potrivit Judecătoriei Sectorului 1, care a avut competența inițială în acest caz, judecata pe fond poate începe, după ce a constatat legalitatea probelor administrate de procurori. Pe 9 decembrie 2025, instanța a decis: „Respinge cererile și excepțiile formulate de inculpatul Georgescu Călin, ca neîntemeiate (…) Constată legalitatea sesizării instanței (…) Constată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

Nemulțumit de această decizie, Georgescu a contestat hotărârea, iar cazul a ajuns la Tribunalul București pentru o soluție definitivă. Călin Georgescu este acuzat de „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.”

Potrivit rechizitoriului, între anii 2020 și 2025, Georgescu ar fi promovat repetat ideologii fasciste și legionare prin diverse mijloace. Exemplele includ glorificarea unor figuri precum mareșalul Ion Antonescu, un condamnat pentru crime de război, imitația gesturilor și discursului acestuia, dar și utilizarea salutului legionar în fața unei mulțimi de protestatari în Piața Universității, pe data de 2 octombrie 2021. De asemenea, Georgescu este inculpat și într-un alt dosar, aflat în aceeași etapă de cameră preliminară, unde este acuzat de tentativă de lovitură de stat, alături de Horațiu Potra, cunoscut drept mercenar.

Investigațiile în ambele cazuri sunt încă în desfășurare. Din perspectiva legală, situația lui Georgescu evidențiază dificultățile întâmpinate de sistemul judiciar românesc în soluționarea cazurilor de extremism. În acest context, expertul în drept penal, prof. univ. dr. Mihai Drăgan de la Universitatea București, consideră că „timpul lung de soluționare a cazurilor de extremism poate crea o percepție de impunitate și poate duce la radicalizarea unor segmente ale populației.”

Cazul a stârnit reacții și din partea societății civile, unde organizațiile de apărare a drepturilor omului subliniază importanța sancționării promovării ideologiilor extremiste. „Este esențial ca instituțiile statului să acționeze ferm împotriva oricărei forme de extremism și intoleranță”, a declarat Anca Radu, director al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În concluzie, blocajul din cazul lui Călin Georgescu reflectă nu doar complexitatea sistemului judiciar românesc, ci și provocările cu care se confruntă societatea românească în fața extremismului.

Așadar, așteptările sunt mari de la următorul termen, care ar putea aduce clarificări asupra direcției în care se îndreaptă acest caz, dar și asupra modului în care instanțele vor gestiona asemenea situații în viitor.